Verde pe Someș

ARHITECTURĂ: PRÁCTICA TEXT: Iuliana Dumitru
Deși au un potențial uriaș, cursurile de apă ce traversează orașele românești rămân puțin exploatate. Râurile și malurile lor sunt deseori un teritoriu inaccesibil, brutal separat de restul dinamicii urbane, prin ziduri și placări de beton, baraje și perturbarea ecosistemelor naturale. În ultimii ani însă, tema a căpătat vizibilitate în spațiul public și mai multe râuri au beneficiat de intervenții arhitecturale și urbanistice, permanente ori temporare. Una dintre acestea îi aparține biroului spaniol PRÁCTICA, ce a dezvoltat un proiect de regenerare a malurilor Someșului, la Cluj-Napoca.
Proiectul propus de echipa PRÁCTICA a câștigat în 2017 concursul internațional Rethinking Someș inițiat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca și organizat de Ordinul Arhitecților din România. Proiectul pornește de la ideea simplă că Someșul este un element viu ce trebuie valorificat atât „în sine”, prin remodelarea frontului la apă și evidențierea valorii sale peisajere și ecologice, cât și în raport cu vecinătățile, ca spațiu de mediere și conectare.

Distanța de 15 km pe care se întinde intervenția traversează diverse contexte și fragmente urbane, ce includ centrul istoric, zone industriale și cartiere rezidențiale din perioada anilor ’60-’80. În a doua jumătate a sec. XX, malurile Someșului au fost masiv betonate, producând o diferență drastică de înălțime și limitând legătura fizică și vizuală dintre oraș și râu. În acest context, proiectul PRÁCTICA recuperează caracterul natural al malurilor și estompează granița dură, moștenită, dintre spațiile urbane.

Someșul devine un „coridor verde” ce susține o întreagă infrastructură a mobilității și accesibilității, formată dintr-o rețea de trasee, piste de biciclete și poduri pietonale. Cursul râului a fost extins atât pentru a găzdui și încuraja biodiversitatea (prin floră locală, pietre, nisip), cât și pentru a crea noi spații publice, de relaxare și interacțiune: parcări transformate în piațete cu vedere la apă, maluri cu plaje și gradene integrate. Acestora li se adaugă un sistem de terase ce contribuie la renaturalizarea mediului, la formarea unui microclimat optim și la absorbția de CO2.

Proiectul a fost finalizat în 2023, însă esența sa stă tocmai în transformarea organică și blândă prin care trece întregul spațiu sub acțiunea anotimpurilor, a prezenței umane și a mediului construit dimprejur. Inițiativa rămâne valoroasă nu doar prin beneficiile imediat vizibile în interiorul comunității locale, ci și prin puterea exemplului, invitând orașele să-și regândească viziunea asupra cursurilor de apă ce le traversează. De asemenea, proiectul s-a distins și prin abordarea colaborativă și multidisciplinară ce a reunit eforturile unui colectiv internațional, format din arhitecți, ingineri, peisagiști și urbaniști.



PROIECT: regenerarea și renaturalizarea malurilor râului Someș; AMPLASAMENT: Cluj-Napoca; SUPRAFAȚA TERENULUI: 332 137 mp; ARHITECTURĂ: PRÁCTICA – Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramón Sierra; ECHIPA: Blanca Amorós, Raúl Brito, Cesia Campos, Amanda Castellano, Gonzalo Cortes, Santiago Estepa, Daniel García, Elisabetta Gravina, Ivan Iglesias, Andrea Navarro, Francisca Rocuant, Alonso Rosa, Costan Svinti, Sofía Valdivia, Banika Vijay, Beatriz Whithman; ARHITECȚI LOCALI: planwerk; INGINERI: Aqua Prociv Proiect, Costin și Vlad Birou de Proiectare, EuroBB Energy; AMENAJARE PEISAGERĂ: Landlab; FINALIZAT: 2023
Articol publicat în igloo 223 / Profil de arhitect: C733 / decembrie 2024 – ianuarie 2025
Descoperiți mai multe proiecte de arhitectură la malul apei în igloo 224 / Waterfronts / februarie – martie 2025