Editorial #192: Vorbind despre rural cu o gheară în suflet

cut

Ce anume califică o intervenție arhitecturală în mediul rural sau undeva, lângă o mică așezare parcă pierdută de lume, dar situată și conectată la și în mijlocul naturii?
Cum poate un arhitect să supere mai puțin locul?
Ce are esențial o casă făcută acum într-un sat?

De ce oare majoritatea copiilor sau nepoților sătenilor ajunși în oraș, emigrând în Spania sau Italia sau te miri unde, aduc acasă, în satul natal, bani pe care-i transformă în case de suburbie sau cu stângăcie revendicat neoclasică?
De ce oare majoritatea oamenilor ajunși, care își datorează succesul unei povești de afară, atunci când revin acasă sau construiesc acasă fac blocuri portocalii cu termopane albe? De ce acest lucru se întâmplă lângă o casă bătrânească care coexistă frecvent cu un coșmar: visul proprietarului actual de a o demola? De ce locul unde au auzit întâia dată poveștile copilăriei nedespărțite de poveștile familiei nu are și nu poate avea un viitor (dacă nu unul mai bun, măcar un viitor).

Să fie Albă-ca-Zăpada cu mult mai frumoasă cu soarele din spatele unei perdele organza sau merită ascultată într-o lumină de seară care ajunge în cameră printr-o pânză țesută la război?
Este oare Cocoșul din Punguța cu doi bani mult mai puternic dacă e istorisit stând pe jos, în cameră, pe melamine asemănătoare fagului sau pe pământul bătătorit, acoperit cu cergi. Sau chiar cu scânduri groase din lemn de brad, care scârțâie în continuare fin, fin de tot.

Și ce-ar fi dacă pinguinul Apolodor s-ar încumeta să înfrunte pe tâlharul din Conneticut (un pistolar neîntrecut) privind din prispă, și nu din balconul închis cu geamuri de sticlă montate de o firmă din satul vecin peste parapete din fier forjat negru și capete aurii.

De ce?
De ce ne urâțim satele, imaginându-ne că aducem noul în casele bătrâne ale copilăriei noastre?
De ce nu mai știm să construim cu măsură?
De ce vrem să epatăm cu orice preț?

RURAL înseamnă:
fuga de marele oraș
rostul lucrurilor și al pământului

satul ca marele oraș
viața la țară

adaptare, rezistență sau dilatare
abandon, reinventare

ferma?
reforma agriculturii

tradițiile sunt un mit?
cultura sătenilor imigranți în Europa

sate frumoase – construcție rurală în China
capitalism pastoral sau istoria peisajelor corporative (medii urbane sau industriale)

eșantion idilic
export – grădini cooperativă sau grădini ale comunității în medii urbane

Editorialul din igloo #192_RURAL

igloo_192-shop