„Briza” Dâmboviţei – Diametrala Verde a Bucureştiului
Când vorbim despre o reamenajare a malurilor Dâmboviţei aducem în discuţie, dincolo de o simplă renovare, o întreagă schimbare de paradigmă. Spre deosebire de râul Colentina, al cărui curs a fost transformat într-o salbă de lacuri şi mărginit de numeroase spaţii publice, amenajările de pe Dâmboviţa au un caracter aproape exclusiv tehnic. Iar acest lucru a condus la perceperea râului de către bucureşteni mai puţin ca un element natural definitoriu pentru
identitatea oraşului şi viaţa urbană şi mai mult ca un element de infrastructură. Situaţia însă e pe cale să se schimbe.
La iniţiativa unei echipe de experţi în dezvoltare urbană şi de arhitecţi, proiectul ECO Bucureşti propune realizarea unei „coloane vertebrale” verzi a oraşului, prin reabilitarea unei suprafeţe de 1 000 de hectare de-a lungul Dâmboviţei, pornind de la Lacul Morii până la Parcul Naţional Văcăreşti. De la cel mai mare luciu de apă, la cel mai mare parc natural. Într-o primă mapare a zonei, zona se arată cât se poate de ofertantă. Axa Dâmboviţei a reunit o serie de spaţii verzi emblematice ale Bucureştiului – Grădina Botanică, Parcul Operei, Parcul Izvor, Parcul Tineretului şi Parcul Naţional Văcăreşti, – alături de o reţea extinsă de universităţi şi centre de cercetare. Tot aici, există o concentraţie de instituţii de cultură, cu un rol activ în dinamizarea zonei, alături de instituţii publice care ar putea să aibă o contribuţie majoră asupra schimbării politicilor.
Pe fondul acestei infrastructuri, proiectul propune trei direcţii de dezvoltare. Prima şi cea mai urgentă, vizează recuperarea şi valorificarea în interes public a râului şi spaţiului adiacent. A doua componentă este concentrată pe revitalizarea economică şi socială, iar a treia recomandă un demers amplu de activare culturală prin propuneri de brand-uri cu valoare internaţională. Realizarea unei diametrale verzi ar avea un rol major în îmbunătăţirea microclimatului din zona centrală a oraşului, un „aircon” natural dublat de un spaţiu public major care poate deveni un motor de dezvoltare şi investiţii pe această axă. Proiectul propune micşorarea carosabilului şi implicit extinderea malului. Acest lucru, la care se adaugă reducerea secţiunii râului pentru o creştere a debitului de apă, conduce la eliberarea unei porţiuni semnificative de teren, pretabile pentru un parc, oferind un spaţiu verde generos şi umbră în apropiere de luciul apei.
Un prim pas în implementarea proiectului a fost făcut la iniţiativa Asociaţiei „Ivan Patzaichin” şi Space Syntax România, în colaborare cu Apanova şi Primăria Bucureşti, prin amenajarea tronsonului pilot dintre Piaţa Unirii şi Biblioteca Naţională. Proiectul include o serie de pavilioane de tip gradenă pe malul nordic al Dâmboviţei, un ponton în vecinătatea Bibliotecii Naţionale şi două platforme în consolă pe malul opus. Gardul existent a fost înlocuit cu un parapet de beton, care oferă locuri de odihnă şi delimitează un spaţiu verde înspre apă. Amenajarea este completată cu un sistem de iluminat ambiental.
Mai mult, Asociaţia Patzaichin – Mila 23 a organizat o competiţie internaţională de design, Eco-Arhipeleag 2014, pentru amenajarea primei insule plutitoare de pe Dâmboviţa. Propuneri de instalaţii plutitoare, care au avut tema de a promova în mod inovativ Delta Dunării, au venit din Canada, Mexic, Germania, Rusia, Ucraina şi România. Proiectul câştigător a fost insula Farul Urban, gândită de duo-ul format din Bogdan Ciocodeică şi Diana Roşu.
Farul Urban devine un reper, pe de-o parte al Sulinei, iar pe de altă parte, al întregului proiect de revitalizare a Dâmboviţei, fiind un catalizator în activarea acestui tronson al râului. Pe timpul zilei, instalaţia se dedublează ca suport pentru hrana păsărilor, atrăgând specii de păsări acvatice dinspre lacurile din jur, iar noaptea revine la funcţiunea originală, de semnalizare prin lumina intermitentă (produsă prin celule fotovoltaice). Farul are forma unei hiperbole de sine stătătoare, construită din elemente structurale din lemn, unite prin plăcuţe metalice.
Amplasat în centrul Bucureştiului, Farul Urban va fi vizibil de pe principalele axe ale oraşului, care se intersectează în acest punct, creând astfel un nou spaţiu de referinţă pe hartă.