fbpx

Reabilitarea Palatului Cultural din Blaj

Palatul Cultural din Blaj a fost proiectat în anul 1930 de către arhitectul bucureștean Victor Smigelschi*, clădirea urmând să servească în primul rând pentru evenimentele inițiate de Asociația Culturală ASTRA. Începând cu anii ’60 în clădire a funcționat ci­nematograful orașului, ocazie cu care s-au adus și primele modificări asupra clădirii și curții interioare a acesteia.

Vlad Rusu Architects

În paralel cu această funcțiune, la etaj au fost ame­najate pe rând Muzeul de Istorie și Etno­grafie al Blajului, Biblioteca orășe­nească și Centrul de radioficare Blaj, toate adu­când diverse adaptări funcționale spațiului interior.

În iarna anului 1995 un violent incendiu distruge o mare parte din clădire, fiind puternic afectate acoperișul sălii de spectacole și spațiul interior al acesteia. În urma acestei traume, clădirea a rămas în ruină până în anul 2012 când s-a inițiat proiectul de reabilitare și re­funcționalizare a acesteia.

Vlad Rusu Architects

Prin acest proiect, promotorul a dorit realizarea unei săli multifuncționale flexibile, care să beneficieze atât de un iluminat natural cât și de unul controlat, care să poată adăposti o gamă cât mai largă de evenimente culturale pentru comunitate: concerte, baluri, conferințe, expoziții, piese de teatru ș.a.

Vlad Rusu Architects

De asemenea, în clădire urmează să activeze sediul Academiei Române – Filiala Alba. Clădirea Palatului Cultural din Blaj nu este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, cu toate că ea este cuprinsă în zona de protecție a monumentelor istorice de importan­ță națională – Catedrala Greco-catolică Sf. Trei­me și Palatul Bagdi György. În Arhivele Națio­nale – Direcția Județeană Alba, s-a descoperit o parte a proiectului inițial semnat de Victor Smigelschi.

Vlad Rusu Architects

Presa vremii conține informații cu privire la momentul inaugurării Palatului. De asemenea, în colecția de fotografii a Bibliotecii Universității Babeș Bolyai există două imagini care prezintă exteriorul Palatului la scurt timp după inaugurare. Din păcate, în niciuna din sursele de do­cumentare nu s-a putut identifica amenajarea inițială a sălii de spectacole deoarece sursele documentare nu conțin informații pentru interior.

O parte din ipotezele de configurare a spațiului sălii s-au bazat pe rela­tări verbale ale locuitorilor din Blaj. Expertizele tehnice și studiile preliminare a reclamat necesitatea aducerii clădi­rii aflate în ruină, la toate normele actuale de re­zis­tență, de funcționare și de siguranță în exploa­tare.

Vlad Rusu Architects

De asemenea, s-a propus aducerea edificiului la nivel funcțional și spațial la etapa din pro­iec­tul inițial, eliminându-se modificările ulterioare. Inovația conceptuală a constat în in­tervenții contemporane discrete, care să evoce istoria re­cen­tă, traumatică a clădirii și în același timp să creeze un spațiu public interior și exterior flexibil, adaptabil diverselor manifestări ale vieții culturale transilvănene.

Vlad Rusu Architects

Astfel, sala mare devine multifunc­țională prin eliminarea completă a scaunelor fixe și prin controlul luminii naturale/artificiale realiza­tă gradual prin deschi­derea/obturarea celor două luminatoare din acoperișul propus în proiect.

Prin mijloace minime, reversibile (structura metalică a acoperișului sălii, detașată prin cele două luminatoare, cărămida lăsată aparentă, tavanele false din oțel preoxidat) se amintește de spațiul interior afectat de flăcări dar și de un ambient cultural a cărui istorie a fost scrisă în straturi fine.

Vlad Rusu Architects

Lucrările executate prin acest pro­iect de reabilitare și refuncționalizare au grade complexe de intervenție. S-a început cu conso­lidări structu­rale și cu refacerea tuturor șarpantelor și învelitorilor. Odată definit și consolidat volumul major, a urmat refacerea finisaje­lor interioare și exterioare căreia i s-a adăugat, după o atentă documentare, reabilitarea tâmplăriei ori­ginare la ușile de intrare (singurele păstrate) și refacerea tâm­plă­riei interioare și exterioare conform informa­ții­lor dese­na­te din tablourile de tâmplărie iniția­le.

Instala­țiile sani­tare, electrice, de încălzire, cât și reali­za­rea instalației de ventilație au avut proiecte speciale atent coordonate astfel încât să res­pec­te noua spațialitate a pala­tului a cărei nouă vocație este flexibilitatea în utilizare. Realizarea mecanicii de scenă a răspuns exigențelor de versatilitate a spațiului de spectacole și evenimente. Montarea sistemului de obturare al luminatoa­relor a constituit o performanță tehnică. Ame­na­jările exterioare din curtea Palatului au conci­liat cu eleganță suprafețe minerale și vegetale, interiorul cu exteriorul, lumea palatului cu universul urban.

Palatul Cultural din Blaj devine, prin intervențiile de reabilitare recente, un program arhitectural complex, versatil, a cărui identitate este redată orașului printr-o iterație contemporană, convin­gă­toare. Acest proiect mărturisește un exemplu de excelentă practică prin care valorile patri­moniale pot fi înviate într-o cheie de lectură actuală și deschisă.

 

*Familia Smigelschi reprezintă în cultura română un reper cultural distinct: profesorul și canonicul catolic Victor Smigelschi (1856-1918) – unchiul arhitectului – fiind cel care a reeditat și adnotat „Biblia de la Blaj”, 1795, a doua traducere în limba română a Sfintei Scripturi, realizată de Samuil Mincu, supranumit Klein.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0