Interviu cu Attila Kim: Artă în spațiu. Spațiu prin artă la Art Safari 2019
La începutul toamnei, unul dintre cele mai așteptate evenimente artistice cucerește Bucureștiul. Art Safari 2019 promite multe surprize și anunţă vernisajul celei mai mari expoziţii Nicolae Tonitza din ultimii 50 de ani, cât și numeroase prezentări și performance-uri ce merită toată atenţia. Așa cum ne-a obișnuit, Pavilionul de Artă activează spaţii urbane cu personalitate și le transformă în galerii efemere senzaţionale. Fiecare ediţie lansează o provocare inedită pentru designeri și curatori, iar publicul experimentează spaţii noi și întâlnește artiști și lucrări în formule redefinite. Despre designul celei de-a șasea ediţii am discutat cu Attila Kim, arhitectul Art Safari București.
Attila Kim & Art Safari. Cum s-a născut ideea proiectului expoziţional din acest an?
Conceptul expoziţional din acest an se inspiră în primul rând din interioarele foarte diverse ale ansamblului Palatului Oscar Maugsch. Spaţiile albe simple, alternate de camere cu decoraţiuni abundente, coridoare misterioase și săli impresionante de recepţie, nasc un traseu expoziţional surprinzător, unde operele de artă intră într-un dialog permanent cu arhitectura. Firul roșu care leagă cele patru pavilioane expoziţionale Art Safari devine traseul în sine, care ne conduce prin palatul enigmatic, complex și complicat, oferind cadre neașteptate operelor care datează din epoci și stiluri foarte diferite.
Vom descoperi în Pavilionul Muzeal (curator Zoltan Soos) operele lui Nicolae Tonitza în niște spaţii dominate de culoare și de un spirit dinamic, ludic, care ne va duce cu gândul la copilărie. Vom vedea în Pavilionul Central (curator Călin Dan) sculpturi din marmură, lemn, piatră într-un dialog cu propria lor umbră, într-un spaţiu care citează atelierele de sculptură din marile academii de artă europene, sau din contră, ne amintește de studiourile contemporane de filmare. Și nu în ultimul rând, în Pavilionul Supercontemporan (curator Mihai Zgondoiu), lucrări de artă supercontemporană realizate de artiști foarte tineri, care se proiectează provocator pe un fundal de arhitectură tipică de secol XIX. Așadar, clădirea, arhitectura acesteia și traseul de vizitare definesc conceptul de bază al acestei ediţii, care devine o naraţiune cu multe personaje și schimbări neașteptate, inclusiv în cadrul Pavilionului Internaţional Made in China (curator Ji Zhonpeng).
Artă în spaţiu. Spaţiu prin artă. Care sunt atuurile spaţiale ale expoziţiilor temporare de artă?
De cele mai multe ori, expoziţiile de artă muzeală sunt organizate în spaţii de tip white cube. În aceste cazuri, focusul este exclusiv pe lucrări și pe relaţia dintre ele. În schimb, în cadrul muzeelor temporare, cum este cazul Art Safari, expoziţiile colonizează o clădire pentru o perioadă limitată de timp (Galeriile Kretzulescu, Palatul Dacia-România sau Clădirea Ciclop) și spaţiul de expunere devine un actor. Neutralitatea white-cube-ului dispare și expoziţiile sunt puse în situaţia de a-și defini o relaţie cu spaţiile-gazdă.
Rolul arhitecturii de expoziţie este definirea acestor scenarii de dialog, de a găsi tonul potrivit al comunicării și de a crea o punte prin care vizitatorii devin participanţi în acest set-up asemănător unui spectacol de teatru experimental. Da, este vorba de o legătură interactivă, în care publicul, parcurgând spaţiul, este invitat să completeze cadrele atent studiate, să nuanţeze dialogurile și poveștile spuse de lucrări și spaţii, și să descopere legături neașteptate, plănuite sau accidentale. Și la Art Safari expoziţiile dobândesc o dimensiune în timp, fragmentată de actele și pauzele dominate de parcurgerea regizată a clădirii.
Fundal/senzaţie. Cum relaţionează arhitectura pavilioanelor Art Safari cu operele de artă per se?
În cazul celei de-a șasea ediţii a Pavilionului de Artă Art Safari, răspunsul este, cu siguranţă, senzaţie. Sunt convins că Pavilioanale expoziţionale Art Safari mereu vor oferi pe lângă conţinutul artistic valoros și bogat, o experienţă spaţială surprinzătoare și bogată. Cadrul arhitectural sau urban a jucat mereu un rol important în conceperea acestui muzeu temporar de artă. Ajunge dacă ne gândim la ediţia aniversară de cinci ani din 2018, când personajul principal spaţial a fost orașul în sine, adus în spaţiul expoziţional printr-o faţadă vitrată de șase metri înălţime! Legătura între aceste spaţii puternice și lucrări dă de fapt naștere experienţei și senzaţiei unice, aducând dinamism și contemporaneitate în discursul curatorial și arhitectural.
