Alila Villas Uluwatu
A construi cu adevărat sustenabil presupune nu doar respectarea unor standarde energetice stricte şi integrarea în proiect a unor tehnologii de ultimă oră, ci şi valorificarea sitului, a peisajelor şi a tradiţiilor locale, într-un echilibru estetic şi cultural. Un exemplu valoros în această direcţie îl constituie complexul Alila Villas Uluwatu pe care multi-premiaţii arhitecţi de la WOHA l-au realizat în Peninsula Bukit, într-o zonă aridă şi stâncoasă a insulei Bali.
Deşi avem de-a face cu un complex de lux (inaugurat în 2009), proiectul se ţine departe de stereotipurile opulenţei şi ale consumului exagerat: hotelul cu 50 de apartamente şi cele 35 de vile rezidenţiale care ocupă o suprafaţă de 14 hectare oferă o experienţă deosebită a naturii, dovedind respect faţă de aceasta prin numeroase strategii ecologice, şi totodată pun în evidenţă rafinamentul îmbinării designului modernist cu arhitectura vernaculară. Panta graduală a terenului a fost valorificată în dispunerea construcţiilor astfel încât de oriunde să existe o perspectivă de calitate, neobstrucţionată, asupra stâncilor şi a Oceanului Indian; într-un joc al repetiţiei şi al diferenţierii (volumele vilelor sunt identice), arhitecţii au reuşit să creeze spaţii şi relaţii interesante între clădiri, generând o comunitate.
Aşa cum aminteam, dimensiunea sustenabilă a proiectului, asumată de la început, se reflectă pe mai multe planuri, cu impact diferit. În primul rând, intervenţiile în configuraţia naturală a sitului au fost minime; în plus, un grup de arhitecţi peisagişti au lucrat cu localnicii şi botaniştii de la London’s Kew Gardens pentru a identifica speciile de plante indigene şi caracteristicile acestora, au creat şi o pepinieră, iar ulterior doar aceste plante au fost utilizate pentru amenajarea complexului. Nu numai că impactul asupra mediului a fost nesemnificativ în acest fel, dar întreţinerea acestor grădini „locale” s-a dovedit mult mai uşoară, plantele fiind adaptate solului arid. În ceea ce priveşte folosirea apei, proiectul a prevăzut un sistem complex de reciclare ce se încadrează în standarde „green” recunoscute. Printre alte măsuri eco, ce ţin atât de conceperea proiectului, cât şi de funcţionarea lui după inaugurare, amintim: colectarea şi reciclarea selectivă a deşeurilor, folosirea sării pentru tratamentul apei din piscine în locul clorului, ventilarea naturală a interioarelor, tratarea non-toxică a lemnului, iluminarea la nivele scăzute de energie, angajarea localnicilor în complex. Pentru construcţie, materialele folosite au fost de asemenea locale – piatră din Bali sau din insula vecină Java, lemn de bambus şi de cocos etc., iar pentru prelucrarea acestora (în special în cazul finisajelor şi obiectelor de interior) au fost angajaţi meşteri din zonă.
Dincolo de toate aceste aspecte mai mult sau mai puţin funcţionale, cel mai important merit al proiectului rămâne fuziunea creată între arhitectura tradiţională locală şi cea modernă, într-un profund spirit de autenticitate. Generarea unor soluţii specifice, bine ancorate în context, a devenit deja o marcă a biroului WOHA, iar în acest caz au reuşit să contribuie în mod exemplar la formarea unei culturi arhitecturale contemporane, dovadă şi numeroasele premii obţinute de proiect. Arhitecţii au studiat cu atenţie structurile construite de localnici şi au creat la rândul lor zone largi, acoperite, dar care păstrează în acelaşi timp o relaţie intensă cu exteriorul. Camerele de hotel sunt concepute ca nişte grădini locuite, iar vilele dispun de panouri şi uşi retractabile care deschid permanent spaţiul către peisaje. Piscinele şi grădinile cu apă, lângă care se găseşte un pavilion cu vedere spre ocean, împreună cu zidurile din piatră vulcanică contribuie la păstrarea unei temperaturi agreabile, dar şi a unei atmosfere de comuniune cu natura.
