Arhitectura cărții. Andreea Mihaiu
Premiată în cadrul galei concursului național de design de carte „Cele mai frumoase cărți din România” 2014 la categoria Experiment tipografic, Andreea Mihaiu este un tânăr graphic designer, care a absolvit de curând cursurile de master ale Universității Naționale de Arte București. De Andreea Mihaiu am mai auzit cu puțin timp în urmă și în cadrul Romanian Design Week, fiind unul dintre designerii selectați pentru expoziția centrală a evenimentului. Ne-am bucurat să aflăm că se află pe lista câștigătorilor „Cele mai frumoase cărți din România” și astfel am invitat-o să ne prezinte pe larg proiectul său – „Arhitectura cărții”.
“Istoria cartii și a legătoriei de carte” (cartea 1) este principala carte din proiectul “Arhitectura cărții”, ce conține o serie de încă șase cărți prin intermediul cărora sunt exemplificate diferite moduri de a construi o carte. Cartea principală prezentată aici cercetează și exemplifică evoluția, percepţia si păstrarea legătoriei de carte în timp, trecând prin diferitele tehnici de legare, rolul avut în durabilitatea cărţii și analizând legătura dintre tip de legătură și formatul cărţii, layout, tipografie, conţinut, copertă și perioada în care se încadrează. Abordând subiectul din perspectiva unui grafic designer, informaţia a fost structurată în așa fel încât să fie accesibilă unui public mai larg decât cel de specialitate. Informația scrisă a fost preluată din carte domnului Florea Oprea, Manual de restaurare a cărții vechi și a documentelor grafice. Dragostea pentru carte a dat oamenilor puterea de a înfrunta greutățile, le-a dat încrederea în viață, mândria de a fi purtătorii celei mai nobile pasiuni omenești. Dar o dată cu pasiunea pentru lectură, cartea naște în mintea celor tineri, mai ales, nenumărate întrebări:
De când a învăţat omul să scrie? Cum a scris la început? Pe ce a scris? Cu ce a scris? Cum arătau primele cărţi? Cum s-a ajuns la cartea tipărită de astăzi? Cum s-au păstrat cărţile de-a lungul vremii? Cum se păstrează astăzi cărţile? Cum trebuie să ne purtăm cu carte? Cum au fost legate carțile? Ce materiale se foloseau la legarea cărților? Cu ce unelte se lucra? etc.
Astfel, conținutul cărții urmărește subiecte precum istoria legătoriei manuale, morfologia cărții (scoarța, blocul de file, formatul cărții), etapele de execuție a legătoriei manuale (pregătirea blocului, tehnici de coasere și consolidare a blocului de file, confecționarea scoarței, introducerea blocului în scoarță), mobilier, utilaje, scule.
CĂRȚILE SECUNDARE (2-6) În partea a doua a lucrării (restul de șase cărți) mi-am propus să exemplific diferite tipuri de legătorie manuală, puse în relație cu subiectul central al cărți alese, cu layout-ul și aspectul general al cărții, asemenea unui arhitect. Astfel, am ales șase artiști complet diferiți, din arii complet diferite, cărora le-am studiat gândirea, concepțiile despre artă, stilul de lucru etc. Toate acestea m-au ajutat să le înțeleg și să mă inspir din filosofiile lor, pentru a crea un design unitar și sugestiv. Am aplicat aceste coordonate trecute prin propriul meu filtru de gândire și viziune, întrucât am obținut un produs final special pentru fiecare tip de carte.
Cele șase cărți sunt dezvoltate pe același grid, în ciuda varietății layout-ului. Tipografia a fost aleasă cu grijă, în mod diferit, specific pentru fiecare artist, precum și materialele utilizate și tipul de cusătură.
Yayoi Kusama, artistă japoneză avangardistă, psihedelică, conceptuală, minimalistă, expresionistă. Se folosește de materiale simple cu un potențial ridicat de expresivitate. Artista se joacă cu metafore literare și vizuale. Fiind plictisită de stilul japonez convențional, a dezvoltat un stil excentric și obsesiv. Pornind de la aceste idei am gândit cartea pentru care am stabilit un tip de scirere continuă, fără întreruperi, schizofrenică chiar, corpul de literă fiind foarte mic. Imaginile sunt și ele reduse la scară mică, tocmai pentru că această carte este bazată pe metafore.
Legătoria am ales-o bazat pe stitlul artistei, este un tip de legare manual japonez, ața parcurgând un traseul de sus în jos în mod alternativ, străpungând atât coperta cât și blocul cărții. Blocul are un număr de găuri poziționate echidistant prin carevtrece ața până se ajunge în punctul de unde s-a pornit și se face un nod.
Yaacov Agam, este promotorul artei cinetice, având o influentă decisivă în arta iluziilor optice. Ceea ce îl definește ca artist, este introducerea celei de-a patra dimensiune și a simultaneității în artă, schimbarea fiind singura constantă în viața. Lucrările sale există numai prin implicarea privitorului. Astfel, am gândit o carte flipbook, ce prezintă diferitele stadii ale unei singure lucrări, modul în care aceasta își transformă fizionomia. În hebrew fiecare literă are un înțeles ascuns, un număr, multiplii de 9, ceea ce a dus la o structurare a cărții în 9 capitole. Bazându-mă pe formele de bază pe care artistul de folosește (dreptunghi, unghiuri ascuțiete), am optat pentru un text aliniat justified la stânga suprapus peste un fundal colorat mai îngust, pentru ca, chiar și textul să devină un dreptunghi. Este vorba despre un limbaj dublu, atât berbal cât și vizual.
Pentru Agam am ales tipul de cusătură manuală coptă, ce prezintă pași de coasere conitinui în interiorul uneia și aceleiași fascicule, cu bucle ascendente la capete. Pasarea aței se face doar peste pangliga de susținere. Aspectul final rezultat este tot un dreptunghi, cusătura fiind lăsată la vedere, prin decuparea coperții în zona de legare.
Marco Casagrande pune în antiteză frumusețea cu ruina, misticismul cu drama, considerând că orașul înghite omul modern. Aceste idei au generat un layout haotic cu texte și imagini sparte, o compoziție deschisă în continuă mișcare. Titlurile se mișcă pe parcursul cărții pe marginea fasciculelor, același proces pargurgându-l și imaginile de mood (roșii) care te introduc în atmosfera liniștită a unui anumit tip de acoperiș urban.
Tipul de legătură este pe corzi duble (pe ideea nuilelelor din care își construiește acoperișurile), în lanț continuu în interiorul uneia și aceleiași fascicule cu bucle scurte, încrucișate pe sfori cu fixare. De asemenea, au fost atașate în zona fiecărui tip de acoperiș schițele specifice. Colorarea șnitului (a marginilor cărții) le-am realizat prin tamponare cu cerneală tipografică.
Georges Rousse își ia inspirația din spațiile alese, folosindu-se de deconstrucție, ceea ce duce la imagini sparte pe diferite layere (un fel de anamorfozaă). Astfel el creează un nou spațiu în care se desfășoară lumea sa imaginară. Pornind de la cele 3 tipuri de spații (real, utopic și nou) pe care le folosește artistul, am gândit un layout bazat pe un spațiu real dat de aranjarea generală a elementelor (ceea ce observi la roima vedere), un spațiu utopic dat de decupajele din anumite pagini prin care poți vedea cel de-al treilea spațiu, cel nou, al descoperirii textului și al sensului său. Decupajele le-am realizat cu compasul cu lamă, iar colorarea șnitului (a marginilor cărții) le-am realizat prin tamponare cu cerneală tipografică. Tipul de cusătură este în lanț continuu pe sfori simple, încastrate, tocmai pentru a întări ideea de spațialitate multiplă.
Robin și Lucienne Day sunt pionierii designului modern, el fiind designer de obiect (scaune), iar ea, designer textil. Au avut aceleași interese, au împărțit același studio, dar au lucrat separat, doar de două ori reușind să colaboreze. De aceea, am gândit o carte împărțită în două, dar care are un element comun în mijloc, unde este punctul central de întâlnire al celor doi, într/un interviu comun. Textul pornește de la mare la mic în scopul de a introduce cititorul în povestea celor doi, de a-l apropia cât mai mult. Prima parte dedicată ei este un mostrar de textile cu mici inserturi care sugerează anumite draperii, iar partea a doua, dedicată lui, este un catalog de produs.
Tipul de cusătură ales aici este prin străpungere laterală prin copertă și prin blocul cărții, un tip ce duce cu gândul la cusătură de haină, textilă, tapiserie etc. Hârtie: Flora Giglio 100 g interior pentru Lucienne / Pop Set White 80 g interior pentru Robin / 250 g copertă cu textură de material textil, de tapiserie.