Congresul UIA Durban 2014 – Architecture Otherwhere
Organizat la fiecare trei ani încă de la înfiinţarea UIA la Laussanne în 1948, Congresul Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor a ajuns la cea de-a 25-a ediţie. Gazda de anul acesta a fost oraşul sud-african Durban care, în perioada 3-7 august a adunat peste 5 000 de delegaţi ai organizaţiilor profesionale din toată lumea şi 1 000 de studenţi arhitecţi.
Congresul UIA 2014 a fost organizat în jurul temei „Architecture Otherwhere. Resilience, Ecology, Values” şi a avut un program extrem de bogat şi variat, care a cuprins peste 300 de sesiuni, grupate în diferite categorii: – programul principal; – programul şi activităţile asociaţiilor studenţeşti; – workshopuri; – întâlniri şi prezentări; – sesiuni academice; – activităţi culturale şi sociale; – întâlniri speciale. Locul principal de desfăşurare a fost Centrul Internaţional de Conferinţe Inkosi Albert Luthuli (ICC), iar un spaţiu secundar pentru eveniment a fost stabilit la Centrul de Expoziţii Durban (DEC), unde au fost amenajate zone de relaxare, bibliotecă şi librărie, expoziţii, spaţii pentru sesiuni de comunicări, standurile sponsorilor şi o cafenea.
Anul 2014 marchează celebrarea celei de-a 20-a aniversări a democraţiei sud-africane. De aceea organizatorii congresului au abordat problematici actuale ale continentului african, precum nevoile umane de locuire, infrastructură, preocuparea faţă de şomaj, dezvoltare socială şi conexiunea acestora cu mediul politic şi economic. Cum însă toate aceste probleme pot fi extinse la nivel global, profesionişti din toată lumea s-au adunat pentru a prezenta situaţii speciale, pentru a discuta şi a încerca găsirea unor soluţii viabile pe termen lung. Un element surprinzător a fost prezenţa termenului Resilience (rezistenţă/stăruinţă) printre temele principale, ales spre a înlocui mult prea uzatul Sustainability (durabilitate/sustenabilitate). Astfel, în cadrul congresului s-au promovat în mod special activismul, atitudinea pro-activă faţă de problemele enunţate, dar şi în legătură cu exercitarea meseriei de arhitect în general, şi mai ales în relaţia cu autorităţile. Această atitudine a prevalat în faţa discursurilor foarte teoretice despre găsirea unor soluţii durabile sau protejarea patrimoniului, baza teoretică fiind totuşi subînţeleasă, îndelung exersată şi deja clară ca abordare pentru practicarea profesiei. Conferinţele „cheie” au fost susţinute de nume mari ale arhitecturii internaţionale, precum: – Toyo Ito (Japonia, câştigător al premiului Pritzker 2013); – Wang Shu (China, câştigător al premiului Pritzker 2012); – Kjetil Trædal Thorsen (Norvegia, co-fondator al firmei de arhitectură SnØhetta); – Susannah Drake (SUA, proprietara biroului de arhitectură Dlandstudio); – Gerardo Salinas (Mexic, partener în cadrul biroului Rojkind Arquitectos); – Sindile Ngonyama (Africa de Sud, Preşedintele Institutului sud-african al arhitecţilor); – Cameron Sinclair (SUA, co-fondator Architecture for Humanity); – George Miller (SUA, partener al firmei de arhitectură Pei Cobb Freed & Partners Architects). La prezentări au participat şi numeroşi profesionişti sud-africani din alte domenii decât arhitectură sau design, cum ar fi: – Dr. Mongane Wally Serote (preşedintele Joburg Theaters); – Zahira Asmal (activist, fondatoarea organizaţiei non-profit Designing_SouthAfrica). O secţiune separată, găzduită în cea mai mare sală a ICC a fost cea a pavilioanelor ţărilor participante. Dintre acestea s-au remarcat cel al Franţei, cel al Chinei, cel al oraşului Seul (acesta fiind oraşul-gazdă al următorului Congres UIA, din 2017), precum şi pavilioanele celor trei oraşe candidate la găzduirea Congresului UIA din 2020: Paris, Melbourne, Rio de Janeiro (acesta din urmă fiind anunţat recent drept câştigător).
Delegaţia Ordinului Naţional al Arhitecţilor din România a fost activă mai ales în două dintre secţiunile congresului: la secţiunea „Pavilioane” (expozanţi) şi la secţiunea „Concursuri”. Pavilionul României, intitulat „Urban Food Stories” a fost proiectat şi amenjat de o echipă de trei tineri arhitecţi din Cluj (arh. Alexandru Fleşeriu, arh. Peter Eszter, arh. Iulia Hurducas), câştigători ai concursului naţional organizat de OAR. Acesta a adus în discuţie problema culturilor agricole produse în mediul urban, precum şi cea a comunităţilor şi notorietăţii la nivel social create prin prisma păstrării tradiţiei de cultivare, producere, distribuţie a legumelor şi fructelor chiar şi la nivel local. Standul a fost realizat din paleţi de lemn, ghivece cu răsaduri româneşti şi un ecran LCD pe care se derulau poveştile a cinci iniţiative de agricultură urbană, narate de membrii ai comunităţilor respective. În spaţiul pavilionului Regiunii I şi Regiunii II a UIA au fost prezentate cele 33 de proiecte care au participat la concursul de idei „Utopia and/or Happiness în your own otherwhere”.
Organizat cu sprijinul Camerei Arhitecţilor din Turcia concursul a avut ca temă imaginarea unor scenarii prin care se poate îmbunătăţi viaţa locuitorilor unui oraş, prin propunerea unei idei simple, dar de impact. Unul dintre cele trei premii echivalente oferite de organizatori a fost câştigat de echipa din România formată din arh. Ioana Corbu, arh. Vladimir Nicula, stud. arh. Gabriela Belcineanu, stud. arh. Alexandra Creţu, stud. arh. Amalia Enache, stud. arh. Elena Neagu, stud. arh. Felicia Militaru, stud. arh. Laura Popa-Florea, autori ai proiectului „Scent”. La ceremonia de decernare a premiilor a fost prezent şi Preşedintele OAR, arh. Şerban Ţigănaş, membru consultant al juriului concursului. Congresul, pe toată durata desfăşurării sale, s-a prezentat ca un eveniment de maximă importanţă atât din perspectiva UIA, cât mai ales din punctul de vedere al oraşului-gazdă Durban.