Atelierul „Focus: Bucharest. A transforming city”

Există oraşe despre care citeşti în reviste, în articole de specialitate şi pe care visezi să le vizitezi. Există oraşe care fascinează prin exemple de bună practică, proiecte îndrăzneţe de infrastructură sau, dimpotrivă, prin politici publice eşuate şi segregare socială. Londra, Detroit, Shanghai, Mumbai, Bogota, Lagos – şi poveştile lor diferite – sunt oraşe pe care orice tânăr urba­nist visează să le vadă, să le analizeze şi să le compare cu tot ce s-a scris şi s-a spus despre ele. Bucureştiul se află rareori pe o astfel de listă.

Între 24 şi 28 martie Odaia Creativă a găzduit, alături de London School of Economics and Political Science, atelierul „Focus: Bucharest. A transforming city”, aducând la Bucureşti 35 de studenţi ai masterului în Dezvoltare Urbană şi Regională al LSE. Mai mult decât o vizită de studiu, atelierul a dorit să plaseze experienţa Bucureş­tiului ca un bun laborator de analiză a dezvo­l­tării urbane în Europa Centrală şi de Est.

Sau, mai bine zis, cu cuvintele studenţilor LSE – „Bucharest, a thrilling mess!”, un oraş în schimbare, în care domină tensiunea între forţe divergente, generând provocări în urmărirea unei agende comune, dar şi un enorm potenţial pentru schimbare la nivel strategic: conservare/dezvoltare; comunităţi/administraţie publică locală; proprietate privată/domeniu public; densitate/spaţii verzi; maşini/pietoni.

Atelie­rul a fost organizat în jurul a patru teme principale, uneori suprapuse sau interconectate, care împreună definesc dinamica oraşului: Bucureşti şi zona metropolitană, participarea în dezvolta­rea urbană, dezvoltarea centrului de afaceri, aspecte ale dezvoltării urbane centrale. Concluziile studenţilor de la LSE? Bucureştiul este un oraş dinamic, cu o tânără generaţie activă şi potenţial pentru proiecte inovative, dar care trebuie să înfrunte provocări precum insuficienta transparenţă a autorităţilor pu­bli­ce, lipsa unor planuri de mobilitate urbană, capacitate redusă de colaborare între sectorul public, privat şi cel al societăţii civile.

Nevoia unui „city ma­nager”, a unei strategii coerente şi a unei mai bune colaborări între oraş şi zona metropolitană (Judeţul Ilfov), reducerea disparităţilor intraurbane şi urban-periurban sunt câteva dintre propunerile studenţilor LSE care, cu siguranţă, merită atenţie.

Acestea vor fi disponibile, integral, în broşura proiectului, care va fi publicată în luna iunie, în format pdf, pe website-ul www.odaiacreativa.ro