fbpx


White November igloo

Biblioteca din Alexandria

Acum mai mult de 2 000 de ani, la Alexandria, Eratostene calcula circumferinţa Pământului, Aristarchus sugera pentru prima dată că Pământul se învârte în jurul Soarelui, iar Herophilus descoperea că nu inima este cea care controlează corpul uman, ci creierul. Toată această efervescenîă şîtiinţifică şi spirituală avea în centru Biblioteca din Alexandria, celebra instituţie fondată de regele Ptolomeu I, despre care se spune că adăpostea aproape 700 000 de manuscrise. Noua Bibliotecă din Alexandria, inaugurată în 2000, şi-a propus să reconstituie tocmai spiritul legendarei clădiri, deschiderea sa către cunoaştere, nou şi cercetare.

Text: Viorica Buică
Foto: © Gerald Zugmann

Guvernul Egiptului a înaintat, în 1986, o cerere de sprijin către UNESCO pentru construirea unei biblioteci de mari dimensiuni în Alexandria, într-un evident dialog cu celebra bibliotecă a Antichităţii, dar răspunzând totodată nevoilor contemporane de studiu şi cercetare din zona mediteraneană şi nu numai. Doi ani mai târziu, cu sprijinul Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, UNESCO a lansat un concurs de arhitectură care a fost câştigat de tânăra firmă norvegiană Snøhetta. După semnarea în 1993 a contractului de construire a proiectului, cu participarea locală a inginerului Mamdouh Hamza, au debutat şi primele lucrări pentru fundaţie. Peste doar cinci ani, beneficiind de finanţări generoase din partea multor ţări ale Lumii Arabe, precum şi din partea unor instituţii importante, noua Bibliotecă din Alexandria a fost dată în funcţiune. Ismail Serageldin, directorul Bibliotecii, declara la inaugurare: „Este impresionant că, printre atâtea războaie şi conflicte, acum, când se vorbeşte de «prăbuşirea civilizaţiilor», la doar câţiva metri de locul unde se afla vechea bibliotecă, se ridică o nouă şi frumoasă instituţie dedicată cunoaşterii universale, înţelegerii şi toleranţei.”

Clădirea concepută de norvegienii de la Snøhetta se află în imediata apropierea a campusului Facultăţii de Artă din cadrul Universităţii din Alexandria şi „priveşte” către Marea Mediterană pe latura nordică. Este aşezată aproape pe acelaşi sit cu vechea clădire, în cartierul denumit atunci „Brochaeum”, astăzi Cartierul Regal. Puţinele mărturii ale epocii greco-romane, recent descoperite în apropierea locaţiei, vor fi expuse în muzeul din cadrul Bibliotecii. Clădirea oferă de asemenea o panoramă deosebită asupra vechii citadele Qait Bey a mamelucilor, construită în 1480 pe locul faimosului far din Alexandria. Arhitecţii au avut deci de-a face cu un sit încărcat de istorie, ce impunea anumite limite şi în acelaşi timp oferea libertăţi provocatoare.

Snøhetta a optat pentru o structură simplă, aproape primordială: un cerc uriaş înclinat către mare, parţial scufundat într-o întindere de apă, o metaforă arhitecturală pentru Soarele egiptean. Acoperişul înclinat, cu panouri din sticlă, oferă nivelelor interioare, aşezate „în cascadă”, o frumoasă perspectivă asupra mării, precum şi o importantă iluminare naturală. Întreaga clădire este îmbrăcată într-un perete de granit Aswan pe care sunt gravate simboluri şi litere din alfabetele lumii. Apa din jur, ce colectează în mod natural praful şi răceşte zona din imediata apropiere, vegetaţia, dar şi forma mai puţin obişnuită a clădirii o izolează de zgomotele oraşului, creând un spaţiu public, calm şi confortabil, deschis tuturor celor interesaţi de cunoaştere. Aceasta pentru că proiectul nu a fost gândit ca o simplă bibliotecă, ci ca un ansamblu complex de instituţii culturale: pe lângă milioanele de cărţi pe care le găzduieşte (împărţite în mai multe secţii: Biblioteca Centrală, Biblioteca Taha Hussein pentru nevăzători, Biblioteca Copiilor, Biblioteca Tinerilor, Biblioteca de Artă şi Multimedia şi Biblioteca Nobel), Biblioteca din Alexandria mai cuprinde un Planetarium, trei muzee (al Antichităţilor, al Manuscriselor şi al Istoriei Ştiinţei), un Exploratorium pentru copii, Culturama (o prezentare multimedia unică a patrimoniului egiptean), VISTA, un sistem inovativ ce permite cercetătorilor să transforme date bidimensionale în simulări 3D, şapte centre de cercetare academică, nouă expoziţii permanente, patru galerii de artă pentru expoziţii temporare şi un centru de conferinţe pentru mai multe mii de persoane.

În ciuda siluetei uriaşe, clădirea păstrează o anumită dimensiune umană, iar la interior încearcă să ofere intimitate cât mai mare vizitatorilor/utilizatorilor. Toate piesele de mobilier au fost alese în armonie cu designul exterior al clădirii şi sunt realizate din materiale naturale precum lemnul, pielea sau oţelul. Spaţiul central al bibliotecii, compus din platforme terasate cu un diametru de 160 metri, prin deschiderea sa, pune în evidenţă mobilierul, vizibil din multe puncte ale clădirii. În plus, spaţiile interioare sunt punctate de scaune cu un design delicat, ergonomic şi cu curbe graţioase, amintind de frumuseţea obiectelor antice egiptene. Fiecare obiect a fost gândit într-un dialog continuu cu manufacturierii şi chiar au fost realizate mai multe prototipuri la scară reală pentru a testa designul. Multe dintre elemente au fost produse în Norvegia şi apoi aduse la Alexandria.

Ca şi Opera din Sidney sau Muzeul Guggenheim din Bilbao, Biblioteca din Alexandria a devenit un puternic pol urban, simbol al oraşului şi reper al arhitecturii internaţionale.

Client: Ministerul Educaţiei din Egipt
Suprafaţa sitului: 45 000 mp
Suprafaţa desfăşurată a clădirii: 80 000 mp
Număr de etaje: 13
Număr de locuri: 3 500
Capacitatea de depozitare: 8 milioane de volume, 50 000 de hărţi, 100 000 de manuscrise, 200 000 de discuri şi 50 000 de Casete video
Număr de angajaţi: 578

Instituţii aflate în Clădire:
Biblioteca Academică Alexandrină (ABA)
Societatea Arabă pentru Etică în Ştiinţă şi Tehnologie (ASEST)
Fundaţia Anna Lindh pentru Dialog între Culturi
Institutul de Studii pentru Pace (IPS)
Proiectul HCM pentru cercetare medicală
Centrul Jean-Rene Dupuy pentru lege şi dezvoltare
Biroul Regional Arab al academiei ştiinţifice pentru dezvoltarea lumii
Biroul regional al federaţiei internaţionale a bibliotecilor
Secretariatul comisiilor naţionale Arabe din cadrul UNESCO

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0