Bijuterie românească (I): Andreia Popescu, creatoare de „mici sculpturi la purtător”

Tânără și din ce în ce mai frumoasă, actuala bijuterie de autor românească ne fură privirile la târgurile naționale de profil, cum ar fi AUTOR, și confirmă prin premii și expoziții internaționale. Tot mai îndrăznețe ca formă și experimentare cu cele mai diverse materiale (textile, porțelan etc.), bijuteriile contemporane poartă, dincolo de viziunea creativă care le-a generat, mesaje importante menite să atragă atenția asupra diferențelor dintre producția de autor și cea în masă, spre exemplu, sau să tragă semnale de alarmă asupra unor probleme globale. În igloo #188 / feb-mar 2019, am dedicat un material mai amplu bijuteriei românești contemporane. Iată un prim fragment…

♦ ♦ ♦

A absolvit ASE-ul, dar nu a putut sta departe de pasiunile creative: fashion și bijuterie. Între timp, Andreia Popescu comprimă povești în bijuterii și predă la Şcoala de Bijuterie Contemporană Assamblage. Fascinată în mod special de întruparea inelelor, Andreia lucrează cu aur, argint sau pietre prețioase, dar și cu materiale neconvenționale.

Ce este bijuteria în secolul XXI?

Consider şi mă bucur să văd că în prezent rolul bijuteriei contemporane a devenit extrem de important datorită puterii pe care aceasta o poate avea în comunicarea vizuală şi în educația emoțională. A devenit un instrument de observare, analiză şi relaționare socială.

Pe ce materiale mizezi? Care este universul estetic în care s-ar putea încadra bijuteriile tale?

Este clar că vorbim despre bijuterie contemporană. Dacă ar fi să definesc în câteva cuvinte bijuteriile mele, pot spune că pornesc întotdeauna de la un concept, nu sunt întâmplătoare. Îmi place să „construiesc” pe bijuterii povestea din spatele lor. Bijuteriile mele se remarcă prin forme şi volume îndrăznețe, asocieri neconvenționale ale metalelor şi finisaje speciale ale suprafețelor. Forma lor aparent dificil de a fi purtată se dovedește a fi complexă și atipică. Pe scurt, „mici sculpturi la purtător”. Mizez întotdeauna pe materiale şi tehnici care mă ajută să îmi exprim coerent şi pe deplin ideile. Apoi găsesc soluțiile tehnice necesare pentru a realiza acest lucru. Astfel publicul va înțelege mult mai uşor şi corect mesajul pe care eu, ca artist, vreau să-l transmit.

Modele, repere, inspirație:

Colecţiile mele ţin de inspiraţia de moment. Iar inspiraţia îmi vine de pretutindeni din jurul meu: forme, senzaţii, sentimente, gânduri. În momentul în care creez o bijuterie ţin cont de un singur lucru: pentru mine bijuteria înseamnă artă! Iar bijuteria contemporană este arta aplicată în bijuterie! Arta înseamnă emoție, identificare şi dialog vizual.

Cea mai recentă colecție comprimată în câteva cuvinte:

Cea mai recenta colecție Andreia G Popescu se numeşte „IKADA”. Colecție care a fost si premiată de public la AUTOR 2018 Târgul de Bijuterie Contemporană, şi cerută apoi spre prezentare atât la expoziția ARTISTAR 2019, Milano, cât şi la Muzeul de Artă Contemporană din Madrid. În limba japoneză, „IKADA” înseamnă „punte”. Principiile zen spun că, dacă ar fi să treci un râu, improvizezi o plută ca să ajungi pe malul celălalt. Iar când ajungi acolo, sari de pe plută pe mal şi laşi pluta să curgă mai departe. Învățătura este că cea mai mare importanță o are experiența, trecerea şi drumul, iar lucrurile sunt făcute să-ţi servească scopului şi nu pentru a te ataşa de ele. La această colecție am lucrat cu elemente din natură pe care le-am transpus în bijuterii unicat, îmbinând mai multe tehnici specifice acestui domeniu.

O bijuterie văzută/purtată în copilărie care te-a marcat:

Primul meu inel, primit în dar de la sora mea mai mare, Cezarina, când aveam 14 ani.

Un designer de bijuterie român contemporan pe care ar trebui să îl urmărim:

David Sandu, mentorul meu şi cel alături de care am rămas să predau în cadrul Şcolii de Bijuterie Contemporană Assamblage.

Interviu apărut în igloo #188 / feb-mar 2019