fbpx

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

În ultimii ani, la rubrica restaurare ne-am străduit să prezentăm pe larg proiecte prin care edificii ale trecutului au fost recuperate cu mare grijă şi pricepere. Deşi opţiunea noastră pentru exemple ale arhitecturii laice a fost evidentă, în tot acest timp, în România, o serie de lăcaşuri de cult s-au bucurat de intervenţii de restaurare de înaltă calitate, realizate în conformitate cu toate reglementările internaţionale privind protejarea monumentelor istorice. Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte este doar unul dintre ele.

Text: Réka Ţugui
Foto: Andrei Creangă

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

Ctitorită în anul 1650 de către Domnitorul Matei Basarab şi Doamna Elina, Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena aparţine unui grup restrâns de biserici ortodoxe de plan drept, definite prin prezenţa contraforturilor dispuse oblic pe faţada de vest şi a turnului adosat faţadei de nord care adăposteşte scara de acces în clopotniţa de peste pronaos.

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

Reparată la cumpăna dintre veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea de Constantin Brâncoveanu, moment în care i se atribuie şi hramul actual, biserica se va confrunta ulterior cu importante stricăciuni, mai ales în urma numeroaselor cutremure, dintre care cele din 1738, 1802, 1940 şi 1977 i-au afectat puternic structura, dar şi a incendiilor provocate de trupele otomane.

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

Deşi între 1731 şi 1753 s-a bucurat de grija boierului Vasalache Frumuşica, responsabil pentru realizarea picturii interioare, a tâmplei de zid şi a micului pridvor din faţa intrării, în anul 1821 va fi transformată în moschee de către turci, iar în urma unui incendiu va fi părăsită şi, în cele din urmă, în anul 1845, închisă. O nouă încercare de salvare a monumentului a avut loc în anii 1880, când s-au refăcut şiţa şi clopotniţa de peste nartex, dar, în ciuda eforturilor, biserica va rămâne părăsită până în anii ’20 ai secolului următor. Starea sa avansată de degradare a mobilizat atunci o serie de personalităţi ale vremii, pentru a interveni în favoarea refacerii edificiului. Regina Maria, N. Ghika-Budeşti, Nicolae Iorga, Ştefan Balş, Virgil Drăghiceanu, Horia Teodoru sunt doar câteva nume. Până şi George Enescu a susţinut un concert la Târgovişte pentru strângerea fondurilor necesare construirii unui acoperiş de protecţie. Deceniile care au urmat nu au fost lipsite de intervenţii de protejare, dar niciuna dintre ele nu a avut anvergura necesară restabilirii integrităţii iniţiale a lăcaşului. Abia în 1999 i se va reda cultului şi abia în 2000 va apărea şi decizia autorităţilor de realizare a unui proiect amplu, menit să redea patrimoniului arhitectural românesc un monument de excepţie.

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

În perioada 2000-2007 va fi elaborat proiectul de restaurare, consolidare şi punere în valoare, sub coordonarea prof. dr. arh. Sorin Minghiat, şantierul urmând să se deschidă în anul 2009. Lucrările s-au încheiat în 2011, primăvara acestui an anunţând şi finalizarea amenajărilor din incintă.

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

Pornind de la starea avansată de degradare, pentru început s-au impus o serie de operaţiuni de consolidare. Centurile din lemn putrezite au fost înlocuite cu unele din beton armat, iar zona de îmbinare dintre naos şi altar a fost întărită cu ajutorul unor tiranţi transversali. S-au desfăcut şi refăcut părţi din arcele de cărămidă deteriorate şi s-au ţesut cu bolta altarului refăcută integral din cărămidă de epocă, după tehnici tradiţionale. Acoperişul a fost la rândul lui refăcut, cu elemente aparente din lemn de stejar, protejat prin ceruire, peste care a primit o învelitoare din tablă de cupru.

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

Cercetările şi studiul istoric care au precedat lucrările propriu-zise au fundamentat decizia de a readuce monumentul la volumetria pe care a avut-o în perioada post-brâncovenească. S-au reconstruit astfel pridvorul de pe faţada de vest, clopotniţa de peste pronaos şi turla de deasupra naosului, în sistem de proteză reversibilă pe o structură uşoară metalică, fixată în consolidările din beton armat de la nivelul bazelor turlei şi clopotniţei. De asemenea, s-a refăcut decoraţia originară, cu panouri din tencuială rugoasă, înrămată cu benzi de mortar zgrafitat, care se mai păstra pe faţadele de sud, est şi parţial pe cea de nord. Mai mult, datorită descoperirii unei fotografii publicate în 1910 de către N. Ghika-Budeşti în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, edificiul se bucură acum şi de o copie fidelă a uşii realizate în epoca lui Matei Basarab.

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

În ceea ce priveşte interiorul, în primăvara acestui an a debutat şi intervenţia de restaurare a picturii murale în frescă. Lucrările vizează consolidarea straturilor, curăţarea de praf şi fum, zonele lacunare urmând să fie acoperite cu o tencuială subţire neutră, fără repictarea acestora.

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte

Bazându-se pe respectul rămăşiţelor trecutului şi pe un amplu studiu istoric, proiectului de la Târgovişte a reuşit să salveze, după aproape 200 de ani de uitare, unul dintre cele mai interesante monumente zidite de către cel căruia Ţara Românească îi datorează o epocă de mare înflorire a arhitecturii sale bisericeşti.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0