C. F. Møller. Darwin Centre

Muzeul de Istorie Naturală este una dintre primele cinci atracţii turistice din Marea Britanie şi un centru de cercetări ştiinţifice de prim rang. Arhitectura ambelor faze ale Centrului Darwin este gândită să reflecte acest rol dublu şi să prezinte publicului pentru prima oară incredibila varietate şi diversitate a colecţiilor Muzeului şi centrul ştiinţific de ultimă oră pe care acestea îl susţin, prin intermediul unui design ambiţios şi inovator.

Neil Greenwood, Directorul de Programe al Centrului Darwin din cadrul Muzeului de Istorie Naturală, explică: „Mulţi îndrăgesc Muzeul de Istorie Naturală datorită clădirii sale victoriene iconice construită de Waterhouse. Cu toate acestea, odată cu Centrul Darwin am dorit să provocăm această percepţie tradiţională şi să punem în evidenţă munca oamenilor noştri de ştiinţă şi importanţa colecţiilor noastre.”

Cea de-a doua fază a Centrului Darwin, construită de C.F. Møller Architects, completează aripa vestică a Muzeului de Istorie Naturală, unind construcţia din teracotă ridicată de Alfred Waterhouse în 1881 cu prima fază a Centrului Darwin care s-a deschis în 2002.

La fel ca şi restul Muzeului de Istorie Naturală, noul Centru Darwin joacă trei roluri importante: protejarea milioanelor de specimene din colecţiile Muzeului, furnizarea unor facilităţi de cercetare pentru oamenii noştri de ştiinţă, şi spaţii publice inspiraţionale pentru vizitatori. Aceste trei utilizări sunt esenţiale designului ambelor faze ale Centrului Darwin.

Centrul Darwin: prima fază

Construită de HOK International, prima fază a Centrului Darwin adăposteşte 22 de milioane de specimene zoologice păstrate în borcane cu alcool şi oferă laboratoare de ultimă oră pentru 100 de cercetători.

Zonele publice din cadrul primei faze a Centrului Darwin evidenţiază scara şi diversitatea acestei colecţii. Privind printr-un ecran de sticlă în camerele de depozitare şi sus prin atriumul înalt de şase etaje, vizitatorii pot aprecia volumul impresionant de materiale adăpostit aici cu casete din podea până în tavan ce permit o vedere îndeaproape a specimenelor.

Colecţiile sunt ţinute în condiţii optime de depozitare. Reglând temperatura camerelor de depozitare la 13°C constant reduce în mod semnificativ riscurile de incendiu, iar separarea spaţiilor colecţiilor de zonele de lucru şi plasarea sistemelor de serviciu în afara clădirii sunt măsuri menite să minimizeze accesul nedorit la colecţii.

Cea de-a doua fază a Centrului Darwin în cifre

• • cea de-a doua fază a Centrului Darwin a costat 78 de milioane de lire sterline
• • construcţia efectivă a durat aproximativ 25 de luni şi a avut nevoie de 280 de constructori
• • având 60 de metri în lungime, 12 în lăţime, 300 de milimetri lăţime şi 3.500 mp, coconul înalt de opt etaje este cea mai mare structură curbată din beton pulverizat din Europa
• • coconul va adăposti 17 milioane de specimene entomologice şi trei miliarde de specimene botanice în 3.3 kilometri de cabinete
• • aceste cabinete s-ar putea întinde de la Muzeul de Istorie Naturală din South Kensington până la Westminster Cathedral dacă ar fi puse cap la capâ
• • coconul are o grosime de aproximativ 30 de centimetri şi va fi ţinut la o temperatură constantă de 17°C şi 45% umiditate relativă, condiţii optime pentru depozitarea colecţiilor
• • cea de-a doua fază a Centrului Darwin are 16.000 mp de spaţiu desfăşurat
• • clădirea va adăposti până la 220 de membri ai staff-ului şi cercetători invitaţi
• • vor exista 1.040 mp de spaţiu pentru laboratoare, dublând dimensiunea actuală a zonelor de laborator din cadrul Muzeului de Istorie Naturală
• • 2.500 de oameni pe zi vor putea vizita colecţiile şi zonele de cercetare

Proiectul celei de-a doua faze a Centrului Darwin este realizat de arhitecţii scandinavi C.F. Møller, care au câştigat o competiţie internaţională de arhitectură în 2001. Ea a fost construită de BAM Construction Ltd.

Centrul Darwin: faza a doua

Realizată de C.F. Møller Architects, cea de-a doua fază a Centrului Darwin ia forma unui imens cocon de beton înalt de opt etaje înconjurat de un atrium de sticlă. Această piesă centrală se aseamănă unui imens cocon de mătase şi formează elementul protectiv interior al celei de-a doua faze a Centrului Darwin. Scara Coconului este astfel realizată încât acesta nu poate fi văzut în întregime din nici o poziţie, accentuând astfel scara sa masivă. Forma şi dimensiunea îi oferă vizitatorului o înţelegere tangibilă a volumului colecţiilor pe care le adăposteşte coconul.

Zonele colecţiilor din interiorul Coconului sunt de primă mână, reglarea temperaturii şi a umidităţii, la fel ca şi separarea muncii de zonele de depozitare reduc riscul infecţiilor dăunătoare, asigurând protecţia şi păstrarea colecţiilor pentru mulţi ani.

Accesul public la centrul ştiinţific al celei de-a doua faze a Centrului Darwin ia forma unei rute pentru vizitatori prin cocon, examinând zonele de ştiinţă şi cele dedicate colecţiilor. Acest lucru oferă o activitate complementară funcţiilor de protecţie, prezervare şi cercetare ale Centrului Darwin. Vizitatorul poate experimenta acest centru sub forma unui spaţiu fascinant şi interactiv de învăţare, observând activităţile ştiinţifice şi de cercetare fără a întrerupe munca ştiinţifică în desfăşurare.

Anna Maria Indrio, partener la C.F. Møller, comentează: „C.F. Møller Architects sunt extrem de mândri şi onoraţi de faptul că li s-a încredinţat sarcina de a realiza cadrul colecţiei unice de plante şi insecte a Muzeului de Istorie Naturală. Coconul de mătase protejat de atriumul de sticlă cuprinde o comoară fantastică, reflectând evoluţia însăşi. Macro-scara spaţiului şi dimensiunea coconului exprimă importanţa enormă a colecţiilor. Formele iconice nu ar trebui utilizate decât atunci când relaţia dintre clădire şi interpretarea sa is complet evidentă de la sine, aşa cum este în acest caz.

Noua clădire a schimbat complet relaţia Muzeului de Istorie Naturală cu situl, de la o clădire introvertită la una extravertită. A fost extrem de solicitantă rezolvarea sarcinii celei de-a doua faze a Centrului Darwin în acest fel, dar coconul va deveni în viitor o atracţie majoră şi o marcă distinctivă a Centrului Darwin.”