Casa Aldeia da Serra, Sao Paolo
Interesanta locuinţă Aldeia da Serra a fost construită pe un teren asupra căruia s-a intervenit minimal, arhitecţii MMBB profitând din plin de diferenţa de nivel de opt metri existentă între cel mai jos şi cel mai înalt punct. Casa pare un pătrat întins, inserat într-o structură ortogonală mai largă, cu o lungime de 16 metri. Modul în care se intersectează planurile, generând suprafeţe puse în valoare de lumină, oferă o individualitate pregnantă construcţiei, dezinvoltă şi tonică cu împrejurimile sale verzi.
Toate cele trei niveluri ale casei sunt, în mod paradoxal, conectate cu solul. Suprafaţa pătrată străpunge terenul existent într-un mod ce dă naştere unui spaţiu situat deasupra solului şi unuia aflat dedesubt, conferind întregului o versatilitate neobişnuită. Cele două spaţii, larg vitrate, sunt ca nişte grădini, una umbrită, alta mângâiată de razele soarelui, locuri unde poţi să stai şi să te relaxezi, admirând natura, în zilele ploioase sau în cele însorite. La interior, o secţiune cilindrică epurată, situată central, adăposteşte scările şi asigură, parţial, iluminatul.
Cuvântul care ar caracteriza poate cel mai bine această locuinţă este imprevizibilitatea: îţi oferă întotdeauna surprize. Orice vizită are o doză de interactivitate, aflându-te pe acoperiş, descoperi că, printr-o pasarelă, poţi ajunge direct la nivelul zero.
Întreaga structură a casei se sprijină pe patru coloane: cele două lespezi de 50 de centimetri înălţime se combină cu grinzi de rezistenţă (90 de centimetri) formând o reţea de plăci (s-a folosit beton, turnat în forme de plastic, şi, deşi construirea structurii s-a făcut la faţa locului, procesul a rămas destul de industrializat). Pereţii exteriori sunt realizaţi de asemenea din beton, dar sunt destul de subţiri (au o grosime de 5 centimetri), motiv pentru care au fost dublaţi cu panouri prefabricate, din lemn presat şi ciment. Ferestrele sunt extrem de generoase, deschizând spaţiul spre exterior şi lăsând lumina să sublinieze detalii, să modeleze forme. Fără nici un cadru, ele seamănă cu nişte ghilotine ce se balansează între panouri şi pereţii de beton.
Şi în cazul acoperişului s-a optat pentru un element mai puţin convenţional: el găzduieşte o baltă/piscină de 20 de centimetri adâncime cu peşti etc. Arhitecţii consideră această soluţie foarte bună pentru confortul termic şi, în acelaşi timp, economică, pentru că nu mai este nevoie de o membrană impermeabilă.