fbpx


White November igloo

Casa cu trei curţi

Pe o stradă din vatra veche a comunei Dumbrăviţa, arhitectul Romi Adam a proiectat o locuinţă într-un stil nou şi personal, imposibil de încadrat într-o categorie stilistică sau temporală, care împacă cu delicateţe forme, proporţii, materiale tradiţionale şi actuale pentru a obţine mai mult decât o casă – un întreg locuibil, a cărui principală trăsătură este seninătatea.

Text: Catrinel Negru
Foto: Cosmin Dragomir

Imaginea oferită străzii diferă foarte mult de faţadele clădirilor învecinate, construite după tiparul gardului înalt opac şi al timpanului îngust cu două ferestre, însă păstrează principiul opacităţii şi proporţiile dezvoltate pe orizontală. Ceea ce se vede este un perete alb înalt, care ascunde prima parte a casei şi curtea dormitorului matrimonial, din care este decupat un volum alungit placat cu lamele orizontale de lemn, deopotrivă împrejmuire şi uşă secretă de acces. Pentru a sparge imaginea rebarbativă a peretelui, grădina dormitorului matrimonial comunică cu spaţiul străzii printr-o fantă orizontală amplasată la o înălţime suficientă pentru a împiedica legătura vizuală, dar care permite percepţia dinspre stradă a vegetaţiei înalte din grădină şi aduce în interior imaginea arborilor bătrâni de pe stradă. Pardoseala din pietriş şi inserţia din deck în aceeaşi culoare cu parchetul din interior completează imaginea ambivalentă a curţii închise, dar descoperite. În spatele peretelui alb, locuinţa ocupă numai prima treime a parcelei alungite, continuându-se cu o curte atent plantată şi o piscină de mari dimensiuni. Interpretând tiparul caselor vechi bănăţene, cu încăperile înşirate de-a lungul unui coridor perpendicular pe stradă, locuinţa separă de-o parte şi de alta a coridorului zona diurnă de cea nocturnă, astfel încât ambele beneficiază de vegetaţia uneia din cele trei curţi. Volumul, dezvoltat pe un singur nivel, este compus din spaţii închise şi deschise, acoperite şi descoperite, care oferă nenumărate perspective între încăperi şi curţile de tip patio, permiţând luminii naturale şi vegetaţiei să invadeze tot interiorul. Acoperirea unitară, într-o singură pantă lină, fără streşini la capete, se manifestă şi la interior, în spaţiile de zi, prin grinzile aparente din lemn lamelar de culoarea castanei, în contrast cu fondul alb al plafonului. Cromatica respectă cu consecvenţă paleta alb–castaniu, cu accente vegetale de verde, menţinând interesul prin alternarea perechilor de finisaje: pardoseala caldă din lemn – plafon alb tencuit, pardoseala rece din piatră albă – plafon alb cu grinzi aparente şi plafon brun din lamele de lemn.

Pe măsura apropierii de centrul casei, interiorul devine fluid şi se deschide din ce în ce mai mult către grădina amenajată, în contradicţie cu principiul funcţionalist care dictează amplasarea la stradă a spaţiilor de zi şi închiderea progresivă spre spatele parcelei a zonelor de noapte. Astfel, cea de-a doua curte interioară, cea dintre living room şi dining, este delimitată pe trei laturi de pereţii casei cu vitraje ample, iar a patra latură comunică printr-o fâşie plantată cu curtea din spate, spre deosebire de grădina dormitorului matrimonial de la stradă, care este protejată de trei pereţi opaci. Pardosită cu lastre lise de piatră bej-deschis, curtea dintre living şi dining este ea însăşi un spaţiu de locuit, singurul element vegetal fiind eleganta magnolie plantată în centru. Între curtea a doua şi grădina din spatele parcelei, living room-ul se dezvoltă orientat către şemineul deschis, care este şi cap de perspectivă al holului. Blatul de piatră al şemineului se extinde de-a lungul vitrajului, transformându-se într-un podium de pe care se iese în exterior. Imaginea grădinii plantate minimal – gazon şi câţiva arbori aliniaţi – este completată de oglinda apei, care reflectă jocul razelor de soare în interiorul spaţiilor de locuit. Între living, dining şi holul care duce la dormitoare există decalaje de câte trei trepte, livingul fiind încăperea cea mai înaltă. Delimitată pe două laturi de volume tip parapet, zona canapelelor câştigă intimitate, bucurându-se totodată de o perspectivă asupra piscinei apropiată de nivelul ochiului. Finisajele zonei de zi păstrează cromatica albă, dar austeritatea lasă loc confortului canapelelor moi care se regăsesc şi în locul scaunelor de dining. Detaliile şi accesorile metalice satinate – picioarele din platbandă ale mobilei, măsuţa de cafea cu formă organică, subliniază prin contrast aspectul cald al ţesăturii canapelelor. Baia dormitorului orientat spre curtea din spate se deschide în mod surprinzător printr-o fereastră înaltă către spaţiul plantat de afară; duşul este doar o zonă a pardoselii delimitată de o foaie de geam clară, iar mozaicul de piatră se extinde pe pereţi şi pe plafon, evidenţiind obiectele sanitare albe, cubice. Spre grădinile din spate, intimitatea încăperilor este protejată numai de perdele subţiri, draperiile lipsind – o dovadă în plus a spiritului liber al beneficiarului.

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0