Casa R.

Într-o zonă rezidențială din apropierea Bucureștiului, atipică pentru Capitală prin parcelele de mari dimensiuni, densitatea redusă a construirii, arhitectura unitară cu aspect peste medie şi peisajul predominant natural, locuinţa dezvoltată pe parter se inserează cu o eleganţă firească.

Text: Catrinel Negru
Foto: Andrei Mărgulescu

Casa R.

Volumul dezvoltat pe orizontală, streşinile am­ple, materialele naturale şi proporţia e­chili­brată între plin şi gol generează o atmosferă de calm şi relaxare la care contribuie şi peluzele întinse care se ridică în taluz la marginile terenului. Spre stradă, faţada este o compoziţie de texturi şi umbre care aminteşte de casele din preerie ale lui Frank Lloyd Wright, cu învelitoarea în patru ape cu pantă lină, un volum alb în prim-plan, o pergolă de mari dimen­siuni care umbreşte inclusiv locurile de parcare ale maşinilor şi un corp retras placat cu lambriu de lemn natur şi cu un singur gol – intrarea principală. Alegerea aceluiaşi lemn pentru tâmplărie, placare şi intradosul streşinii unifică volumul şi accentuează decupajul prispei.

Casa R.

Casa R.

 Zona de zi compusă din living, dining şi bucătărie se deschide spre terasa de 71 mp de pe latura sud-estică, acoperită de poala învelitorii, dar întreruptă de un luminator de mari dimensiuni, care la rândul ei se deschide spre curtea întinsă şi înierbată.

Casa R.

Caracterul de loggie al terasei, înconjurată pe trei laturi de încăperile locuinţei, întreţine sentimentul de intimitate. Dormitoarele copiilor şi al bonei, băile acestora şi spaţiul tehnic sunt orientate spre latura opusă peluzei, beneficiind de o curte mai mică. Faţada albă cu goluri verticale oglindeş­te arhitectura vecinătăţilor, dominată de plin. Zona de zi se dezvoltă pe înălţime, lăsând aparentă structura fermelor de acoperire, cu o geometrie din care lipseşte elementul orizontal inferior şi vopsite în alb pentru un aspect luminos şi contemporan.

Casa R.

Astfel, înălţimea livingului este definită de cota coamei şi nu de cota inferioară a fermei, cum s-ar fi întâmplat în cazul unei triangulaţii clasice. Fermele din lemn sunt marcate de mici corpuri de iluminat încastrate la partea lor superioară, imperceptibile de la nivelul ochiului, care subliniază în mod discret ritmul structurii prin accentele de lumină ascendentă. Pardoseala din lemn care continuă finisajul din deck al terasei exterioare se ridică pe verticală pe peretele din spate al livingului, într-un gest protector, care reuneşte vizual interiorul şi exteriorul. Pentru a sublinia şi detaşa volumul învelitorii, pila de la intrare este de culoare închisă, jgheaburile sunt montate cât mai sus, lăsând vizi­bilă pazia din lemn natur, iar burlanele sunt înlocuite de sistemul de scurgere a apelor prin intermediul lanţurilor, care conduc apa spre sol fără a genera verticale deranjante pentru imaginea de ansamblu.

Casa R.

Împrejmuirile din riflaje metalice, din lemn sau din rame metalice cu inserţii de lemn respectă acelaşi principiu al orizontalităţii ca­racteristic întregului proiect şi se adaptează necesităţilor de deschidere sau închidere prin controlul spaţiilor libere dintre lamele. Curtea terminată cu taluz spre limitele de proprietate laterală şi posterioară respiră un aer de libertate la care contribuie şi împrejmuirile joase şi transparente, specifice unui stil de viaţă deschis şi în armonie cu vecinătăţile, o raritate în peisajul nou-construit al marilor oraşe din România.