Casă strada Octavian
În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi beneficiari se orientează către reabilitarea unor locuinţe vechi, din zone urbane care amintesc de atmosfera oraşului de la începutul secolului trecut. Demersul lor este lăudabil în primul rând pentru că, în acest fel, oraşul tradiţional revine încet-încet la viaţă, pentru că pune accent pe calitatea spaţiului urban, pentru că implică restaurarea vechilor faţade şi retragerea elementelor moderne, indispensabile confortului contemporan, spre spatele parcelei, fără a afecta arhitectura şi proporţia străzii.
Reamenajarea podului ca mansardă locuibilă este, de cele mai multe ori, principala modalitate de a câştiga spaţiu fără a extinde suprafaţa construită. Refacerea învelitorii şi, uneori, şi a structurii şarpantei, oferă arhitectului posibilitatea de a regândi spaţiile interioare şi faţadele. În cazul de faţă, cornişa a fost ridicată cu jumătate de metru fără a afecta proporţia şi ornamentaţia faţadei principale, obţinând astfel înălţimea interioară necesară amenajării dormitoarelor. Singura soluţie de iluminare şi ventilare naturală a dormitorului din faţada principală, aparţinând celui mai tânăr membru al familiei, a fost integrarea în planul acoperişului a mai multor ferestre VELUX – o fereastră singulară în zona de noapte şi un grup de patru ferestre în zona de joacă, iluminând generos locul unde va fi amplasat, peste câţiva ani, biroul.
Casa scării şi holul dezvoltat pe două niveluri sunt de asemenea iluminate zenital prin intermediul unui luminator de mari dimensiuni. Astfel, centrul volumului devine o prismă luminoasă care leagă zona livingului şi cea a diningului. Spre deosebire de living-room, amplasat la stradă şi care comunică cu exteriorul prin intermediul celor trei ferestre vechi, diningul are perimetrul în întregime vitrat, fiind orientat către grădina din spate. Cantitatea de lumină creşte astfel gradual, de la intimitatea spaţiilor din apropierea străzii la deschiderea totală către exterior a spaţiilor din spatele casei – dormitorul matrimonial şi diningul. Deşi dormitorul matrimonial se deschide spre o terasă proprie, păstrarea aceleiaşi cote orizontale a cornişei a impus ca soluţie de iluminare folosirea aceloraşi ferestre de mansardă şi în cadrul volumului nou. Cele trei ferestre de mansardă aduc lumina soarelui în dormitor, care, din raţiuni de intimitate, a primit o uşă spre terasa proprie şi două fante înguste în pereţii perimetrali – una verticală şi una orizontală la nivelul pardoselii.
Beneficiarul şi arhitectul au optat pentru păstrarea înălţimii iniţiale a casei şi pentru corpul nou dinspre grădină – cornişa existentă, uşor supraînălţată – şi a aceloraşi materiale pentru a menţine coerenţa faţadei laterale pe care este amplasată intrarea. Golurile acestei faţade au aceeaşi proporţie cu cele vechi amplasate către stradă, iar pentru a anima ferestrele diningului a fost prevăzută în faţa acestora o perdea de vegetaţie, perpetuând spiritul caselor vechi cucerite de iederă şi scăldate în parfumul florilor din grădini.