fbpx

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Evenimentul cel mai aşteptat din lumea arhitecturii transilvănene a început de joi, 5 decembrie în Cluj Napoca la Casa Tranzit cu vernisajul “Premiile BATRA”. Expoziţia-concurs cuprinde peste 118 proiecte de arhitectură finaliste realizate în 48 de birouri de arhitectură în ultimii doi ani. Expoziţia poate fi vizitată la Casa Tranzit până în data de 15 decembrie, între orele 12.00 şi 18.00.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

A urmat vernisajul expoziţiei arhitectului maghiar Kos Karoly de la Mănăstirea Franciscană unde au fost expuse o suită cronologică a lucrărilor acestuia, menite să celebreze activitatea sa profesională. De altfel, în cadrul Galei Premiilor BATRA, lui Kós Károly i-a fost acordat, postmortem, premiul pentru întreaga activitate profesională – Opera Omnia.

Expoziţia este deschisă publicului la Mănăstirea Franciscană până în data de 15 decembrie, între orele 12.00 şi 18.00.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

La ora 19.00, sediul biroului de arhitectură Planwerk a fost neîncăpător la vernisajul “Recuperări” coordonat de revista Zeppelin, unde a fost prezentată o colecţie de obiecte recuperate din clădiri vechi şi reutilizate în forme inedite. După ce am făcut o selecţie, am colectat obiecte reprezentative, o colecţie variată de la o cutie de film, o rolă a unui film, bucăţi de tablă până la plăcuţie vechi din străzi. Poveştile sunt cel puţin la fel de interesante pe cât sunt şi obiectele. Este o expoziţie care vorbeşte despre cenuşărese: clădiri valoroase, banale sau chiar proaste de tot care primesc o nouă viaţă. Din aproape orice poţi face un lucru bun. Zânele bune care sunt arhitecţii iau aceste lucruri umile şi fac din ele lucruri cu potential, a declarat arh. Ştefan Ghenciulescu, curatorul expoziţiei. Expoziţia poate fi vizitată în data de 7, 8 decembrie şi 11-14 dececembrie, între orele 10.00 -13.00 şi 14.00-18.00.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Expoziţia Forword – Înainte de la Casa Matei, coordonată de Atelier Mass, urmăreşte să pună în prim plan tânărul architect la început de drum. “Înainte, este direcţia pe care o urmăm ca tineri arhitecţi. Chiar dacă pare o cale dreaptă şi neclară la început, încet, ea intersectează un câmp neclar care, la fel ca ceaţa, ascunde obstacole ce le zăreşti doar în ultima clipă şi pe care nu le bănuieşti”, Atelier Mass. Expoziţie deschisă la Casa Matei până în data de 10 decembrie, interval orar 12.00 – 19.00. Seara s-a încheiat cu vernisajul Boom Room – Noua Arhitectură Estonă. Expoziţia Asociaţiei Arhitecţilor din Estonia se concentrează asupra celor mai bune realizări arhitecturale contemporane din Estonia, ce au crescut din confuzia locală. Rezultatele exploziei arhitecturale, depăşită deja, nu sunt doar clădiri anoste de birouri, supermarketuri şi locuinţe de catalog – se găsesc între ele creaţii arhitecturale care merită atenţie şi care dialoghează cu ambientul. Deschisă publicului la Casa Matei până în data de 10 decembrie, între orele 12.00 – 19.00.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Vineri, 7 decembrie, la Liberty Technology Park Cluj, a început prima zi de conferinţe BATRA. Respectând tema primei ediţii a Bienalei – Generare/Regenerare, au conferenţiat arhitecţi renumiţi din domeniul arhitecturii care şi-au împărtăşit experienţele celor mai provocatoare proiecte. Între vorbitori s-au numărat Ştefan Ghenciulescu (Zeppelin, Bucureşti), Zsolt Tovissi (Miercurea Ciuc), Cristina Constantin (Abrupt Arhitectura, Bucureşti), Oana Coarfă (Republic of Architects, Bucureşti), Marius Miclăuş (Archaeus, Timişoara), Bogdan Babici (Tecon, Bucureşti).

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Seara s-a încheaiat la Galeriile Minerva care au găzduit trei vernisaje: Monumente Uitate, coordonată de Asociaţia Arché. Expoziţia Reşedinţe Nobiliare din România prezintă istoricul şi situaţia actuală a câtorva dintre cele mai spectaculoase reşedinţe extraurbane nobiliare sau boiereşti aflate pe teritoriul României. Expoziţia poate fi vizitată până pe 12 decembrie în intervalul orar 11.00 – 16.00. Symbio Morpho Genesis, coordonat de Ioana Calen – expoziţie de instalaţii interactive care funcţionează în simbioză cu vizitatorii. Instalaţia Protocorda Sapiens este una dintre cele trei instalaţii prezentate în cadrul expoziţiei de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană ce reacţionează la stimulii din mediul ambiental pe care îi interpretează cu ajutorul unui aparat nervos artificial. Expoziţia poate fi vizitată până pe 12 decembrie în intervalul orar 11.00 – 16.00. Finalul serii a fost marcat de artă, arhitectură, parada modei, parfumuri, degustare de vin, sau mai precis, expoziţia Fundaţiei Archaeus – Borangic. “Expoziţia este un omagiu adus ultimei familii din România care creşte viermi de mătase, printr-o instalaţie de artă şi de arhitectură,” declara Marius Miclăuş de la Fundaţia Archaeus.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Sâmbătă, 8 decembrie a însemnat a treia zi de conferinţe BATRA la Liberty Technology Park Cluj. Peste 300 de arhitecţi prezenţi la eveniment au ascultat invitaţi speciali precum Leo Van Broeck (Bruxelles), Şerban Sturdza (fost preşedinte al OAR) şi biroul de arhitectură româno-francez A-ZC. Pornind de la ipoteza că orice proiect de arhitectură poate genera noi relaţii sau regenera un context dat, aceştia au prezentat o serie de proiecte cu un impact puternic asupra vecinătăţilor, economiei locale sau autorităţilor publice.

Gala premiilor BATRA, ediţia I

Peste 118 proiecte de arhitectură finaliste realizate în 48 de birouri de arhitectură în ultimii doi ani, s-au întrecut în competiţia primei Bienale de Arhitectură Transilvania. Au fost acordate premii pe mai multe secţiuni: Arhitectura locuinţei, Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie, Arhitectura patrimoniului cultural, Arhitectura spaţiului interior şi scenografie, Arhitectura spaţiului public, Microarhitectură – arhitectură temporară, Design de obiect, Proiecte culturale, iniţiative, experimente, Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate. Membrii juriului format din arhitecţii Bogdan Babici | Tecom, Bucureşti, Oana Coarfă | ROA, Bucureşti, Cristina Constantin | AbruptArhitectura, Bucureşti, Irina Cristea | AZC, Paris, Ştefan Ghenciulescu | Zeppelin, Bucureşti, Marius Miclăuş | Archaeus, Timişoara şi Zsolt Tövissi | Harghita.

Am selectat cele mai valoroase lucrări, iar dintre ele au fost alese cele premiate. Am nominalizat proiectele de cea mai bună calitate, răspunzând unor cerinţe deosebite: arhitectura de bună calitate din punct de vedere spaţial, funcţional, valoarea în sine a demersului, procesul de creaţie şi realizare, profunzimea abordării. De asemenea ne-a interesat şi ceea ce proiectul aduce în plus, dincolo de rezolvarea corectă în sine a unei teme care este răspunsul la contextul cultural şi social regional şi naţional, valoarea comunitară, sincronizarea cu fenomenul arhitectural contemporan, caracterul inovativ, gradul de experimentare al proiectelor şi răspunsul la problematica esenţială a generării/ regenerării” a afirmat arh. Ştefan Ghenciulescu, preşedintele juriului BATRA.

La categoria Arhitectura locuinţei, proiectul câştigator a fost Casa P, proiectul biroului DE3 format din arhitecţii Oliver şi Laura Nemeş, Adrian Roşca, Zoltan Szoke şi Radu Rusu.

Casa P este o locuinţă cu funcţiuni obişnuite pentru locuire şi spaţii pentru timpul liber: piscină, mediatecă, cramă, construite pe un teren denivelat cu pantă accentuată spre sud.

Geometria pregnantă a amenajarii interioare temperează diversitatea materialelor şi dotărilor.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Premiul secţiunii Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie, a fost acordat pentru proiectul Cazan social, proiectat de biroul Blipsz, echipă alcătuită din arhitecţii Istvan Pasztor, Istvan Benedek, Szolt Szenaşi, alături de echipa de ingineri Dan Barb şi Csiki Laszlo.

Proiectul, reprezintând o iniţiativă a administraţiei oraşului Topliţa, a reactivat o clădire industrială abandonată, cu mijloace echilibrate ce ţin de buna înţelegere a arhiţectilor asupra valorii patrimoniului industrial construit. Arhitecţii au optat pentru o reabilitare care a ţinut cont de caracteristicile structurale şi de tipul de arhitectură industrială, păstrând estetica specifică acestor clădiri. Elementele de decor şi materialele sunt discret integrate în clădire şi echipamentele sunt coordonate cu structura casei.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

La categoria Arhitectura spaţiului public, juriul a decis sa acorde premiul Bienalei Transilvania pentru proiectul Amenajare zona Străzii Duzilor din municipiul Reghin, arh. Nicolae Marcel Milăşan, atelierul MNM.

Canalul Morii din municipiul Reghin, este un vechi braţ al râului Mureş, care a fost realizat iniţial pentru sprijinul activităţilor meşteşugăreşti din „oraşul de jos”, iar mai târziu pentru producerea de energie electrică. Acesta parcurge „oraşul de jos” pe o lungime de câţiva km şi traversează mai multe zone de locuinţe. Intervenţia realizată se referă la o porţiune din canalul Morii care traversează cartierul Libertăţii şi str. Duzilor.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Premiul pentru Arhitectura Patrimoniului Cultural a fost acordat arhitecţilor Bogdan Fodor, Macalik Arnold, Kiss Cristian, Ioana Bârsan, Nagy Andrá din cadrul biroului FKM pentru reabilitarea parţială a Palatului Vulturul Negru din Oradea.

Palatul Vulturul Negru este edificiul cel mai reprezentativ pentru arhitectura orădeană de la începutul secolului XX. Lucrarea de reabilitare este de un înalt profesionalism ce se remarcă prin exigenţa reparării detaliilor de faţadă, a lucrărilor de stucatură, fierărie şi tinichigerie.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

La secţiunea Arhitectura spaţiului interior şi scenografie, premiul s-a acordat lucrării – Amenajarea spaţiului comunitar – Centrul de artă contemporană Fabrica de Pensule Cluj – arh. Klara Veer – Klara Veer Arhitecture X Design.

Centrul de artă contemporană Fabrica de Pensule din Cluj, compus și gestionat de către o federație formată din creatori și organizații culturale este primul proiect colectiv de asemenea amploare din mediul cultural românesc. Proiectul se remarcă prin intervenţia minimală într-un spaţiu industrial, prin refolosirea materialelor din sit şi pentru creativitate într-un buget redus, au precizat membrii juriului.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Premiul BATRA pentru secţiunea Microarhitectură – arhitectură temporară, design de obiect, a fost oferit pentru Amenajare temporară Electric Castle a castelului Bánffy , biroul de arhitectură Atelier MASS, format din arhitecţii Aldea Silviu, Moga Marius Cătălin, Sisak Camelia şi Sisak Tamás.

Electric Castle este un festival de muzică electronică iniţiat în vara acestui an în Castelul Banffy din Bonţida.

Prin integrarea tehnologiei, instalaţiilor electrice şi luminii, într-un loc cu bogate valenţe istorice a fost creat un eveniment nou cu o imagine contemporană.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Transilvania, arh. Szabolcs Guttmann a oferit premiul pentru secţiunea Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate unde câştigător a fost proiectul O casă la Sălicea, arh. Horaţiu Răcăşan, birou RAUM.

Proiectul încearcă să găsescă o cale posibilă de devenire pentru gospodăria rurală contemporană din zona de deal-munte, în spiritul continuităţii, a peisajului cultural şi a evidenţierii a tot ceea ce referenţialul cultural respectiv are specific şi valoros.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Ultimul, dar nu cel din urmă premiu pentru secţiunea Proiecte culturale, iniţiative, experimente a fost înmânat de preşedintele OART, reprezenanţilor asociaţiei ASTA CLUJ pentru Zilele Arhitecturii (ZA 13), un festival studenţesc de arhitectură care a avut ca temă anul acesta Crossing Borders. Această depăşire a limitelor se traduce printr-o schimbare de mentalitate în primul rând pentru noi, ca viitori arhitecţi, şi mai apoi pentru locuitorii oraşului. Am început prin a încerca să punem întrebările corecte, ZA13 fiind fiind manifestul nostru pentru adecvare, dar şi pentru o viziune critică”, ASTA Cluj.

Clujul a devenit pentru trei zile capitala arhitecturii transilvănene

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0