Compact Concrete
Mobilierul din beton a făcut furori acum câţiva ani. A reuşit să rămână însă, chiar şi astăzi, în atenţia celor care nu mai sunt mulţumiţi de imaginea canapelelor de piele şi de cea a meselor cu blatul din lemn, în special datorită efectelor speciale (de textură, de culori şi de combinaţii cu alte materiale) care pot fi obţinute.
Unul dintre promotorii mobilierului din beton, Francesco Passaniti, s-a hotărât să renunţe la a mai turna beton pentru construcţii şi să se orienteze asupra unor alte forme de exprimare pe care considera că le poate experimenta cu acest material mai bine decât cu cele deja „dedicate” (lemnul, sticla sau metalul). Artistul italian, născut în Calabria în 1952, cu formaţie de pictor, dar şi cu multă experienţă de şantier (în afară de construcţii, Passaniti a lucrat, printre altele, şi la amenajări interioare pentru magazinele Issey Miyake, Atsuro Tayama sau Ted Lapidus), are un atelier de creaţie în Paris, atelier care s-a specializat în realizarea de piese de mobilier, accesorii şi dale de pardoseală, toate din beton. Studiind îndeaproape proprietăţile acestui material şi considerând că el merită mai multă expunere decât cea care-i este oferită by default, şi anume de a fi un material care trebuie acoperit: cu zugrăveală, cu parchet, cu mochetă etc., Passaniti a trecut, după o scurtă perioadă în care a fost preocupat de sculptura în beton, la tehnica dificilă a realizării pieselor de mobilier.
Cu imaginea betonului aparent în interior suntem deja obişnuiţi. Mai puţin obişnuită însă este imaginea mobilierului din beton, mai ales că el ridică o mare problemă, şi anume cea a greutăţii. Aceast aspect a fost studiat şi îmbunătăţit o dată cu fiecare colecţie Compact Concrete, astfel încât, anul acesta, brandul a fost prezent la Salonul Maison & Objet cu… accesorii pentru baie, extrem de uşoare şi de bine finisate.
Portofoliul companiei Compact Concrete cuprinde mai multe colecţii diferite. Prima, de mobilier, lansată în 2001, cuprinde tabureţi, mese joase şi plăci murale, având drept caracteristică o textură specială, atipică pentru materialul folosit. În loc să lase, de exemplu, vizibilă textura cofragului de lemn (efect folosit des de către arhitecţi), Francesco Passaniti a încrustat stratul de finisaj astfel încât să fie asemănător aspectului dantelei sau al pieii de crocodil, de şarpe…
Pentru a doua colecţie de mobilier, din care face parte şi masa “Flight”, Passaniti a combinat betonul cu fibra optică. Rezultatul este spectaculos, mai ales că piesa de rezistenţă a gamei este chiar masa de care am amintit, realizată din beton tradiţional, cu blatul de 230x100x5 cm, plin de puncte luminoase.
O dată cu colecţia “Turnaround”, Passaniti introduce o nouă tehnologie şi un nou material, un micro-beton, adică un amestec de răşină şi beton care se aplică într-un strat de 2 mm grosime pestre structurile din lemn ale mobilierului. Materialul, numit Subli-béton®, rezultat al unor cercetări destul de îndelungate care au pornit de la conceptul PBL (Panneau en Béton Léger) pentru realizarea de placări cu beton, face ca greutatea mobilierului să se reducă strict la cea a lemnului, eliminând total bariera tehnologică în ceea ce priveşte toate piesele de design interior. Deşi conceptul nu mai exprimă decât ca strat de finisaj caracteristicile betonului, acesta devenind mai mult o vopsea decât un material de bază, piesele realizate cu Subli-béton® au avut şi au încă un mare succes. Un alt produs derivat al betonului, realizat prin colaborarea cu compania Lafarge, este Ductal®, cu care s-a realizat o gamă de dale de pardoseală şi numeroase alte piese, printre care şi o cadă de baie cu un design extrem de simplu şi un finisaj aparte, greu de obţinut cu răşinile folosite în mod tradiţional pentru obiectele sanitare.
Chiar dacă numai finisajul mai aminteşte de materialul folosit iniţial, material înlăturat de altfel din raţiuni clar dictate de funcţionalitate, piesele Compact Concrete pot fi încă incluse în istoria contemporană a betonului.