Concurs „Studentul Anului“ – proiecte câştigătoare

Organizată la nivel naţional, competiţia „Studentul Anului” îşi propune să premieze excelenţa în mediul universitar şi să încurajeze implicarea studenţilor în activităţi extra-şcolare. În acest an, la secţiunea „Arhitectură” tema concursului a constat în realizarea unei intervenţii de revitalizare urbană a sitului fostului Cinema Capitol din Bucureşti, situat între Bulevardul Regina Elisabeta şi strada Constantin Mille, ca spaţiu de tranziţie între cele două străzi, cu accent pus pe potenţialul de „culoar cultural”, de instrument de dialog între zona de bulevard şi restul oraşului. Cei trei câştigători ai secţiunii, anunţaţi în cadrul galei de la Bucureşti din 8 iunie, sunt studenţi sau proaspăt absolvenţi ai UAUIM Bucureşti, iar proiectele lor le puteţi descoperi în continuare.

  Premiul 1 Patricia Erimescu (absolventă Facultatea de Arhitectură de Interior, UAUIM ) A beneficiat de burse de studiu la Madrid sau India şi are la activ şi un premiu I la la concursul internaţional Porcelanosa Arquitectura & Inte­rioris­mo (în colaborare cu doi colegi spanioli). E interesată de arhitectura umanitară, colaborând, în acest sens, cu firma H&P Architects din Vietnam.   Potenţialul locului e dat de avantajul amplasării într-o zonă centrală, de istorie, diversitate arhitecturală şi de „capitolele” acestui ansamblu început în 1912-1913 şi continuat în 1916 de către arhitectul Nicolae Nenciulescu, iar în perioada interbelică de către arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory. Intitulat „Capitol Gardens” – A Space for People, Culture and Nature, proiectul susţine restaurarea şi punerea în valoare a elementelor de arhitectură modernistă, figurilor feminine în stilul Art Nouveau şi a bogatei ornamentaţii în stil franţuzesc eclectic, păstrate până astăzi. S-a urmărit şi integrarea vegetaţiei abundente, care, în momentul actual, a invadat distructiv spaţiul. Conceptul propune o reconectare cu natura şi un nou mod de interacţiune om-cultură. Se urmăreşte în mod special integrarea armonioasă a noului spaţiu construit în structura existentă şi păstrarea majorităţii elementelor din construcţia existentă. Ecranul e restaurat, utilizându-se panouri cu tehnologie LED. Unele detalii moderniste de pe faţada cinematografului au fost preluate în arhitectura volumului adăugat, creând un joc volumetric de tip „ne­gativ-pozitiv”. Aceste elemente prefabricate sunt folosite pentru a crea o faţadă decorativă, dar şi cu rol de control al luminii. Funcţiunile sunt gândite ca o serie complexă de evenimente. Volumul adăugat este retras pentru a nu modifica agresiv faţada existentă, ci a completa construcţia. Nivelul parterului este lăsat liber tranzitului şi îmbie trecătorii să viziteze şi spaţiile conexe. Aici se pot organiza evenimente culturale, iar grădina va adăposti şi o cafenea/un bar. Peretele de zidărie dintre scene este eliminat pentru a reda fluiditatea spaţiului şi posibilitatea traversării dintr-o parte în alta. Grădina de vară este dublată prin înălţarea ei la nivelul următor. Spaţiile publice sunt completate de cele comerciale, pentru autosusţinere economică. Treptele de la intrarea din Constantin Mille au fost înlocuite cu o rampă, iar scenele degradate au fost eliminate pentru a face spaţiul accesibil tuturor (scaune cu rotile, persoane în vârstă, cărucioare, biciclete etc).   premiul 2   Silviu-Anton Popescu (student, anul 6, Facultatea de Arhitectură, UAUIM) Crede într-o arhitectură sinceră, subtilă, în care materialele şi structura vorbesc mai mult decât nişte forme explicite. E de părere că monumentele sunt esenţiale pentru o societate sănătoasă, asemenea unei fundaţii pe care trebuie să ne construim viitorul.   S-a încercat punerea în valoare a ansamblului de patrimoniu, pentru a răspunde temei de „culoar cultural” şi pentru a face faţă cerinţelor contemporane ale unui asemenea spaţiu public. Intervenţia propusă nu este o restaurare clasică, ci o interpretare personală, prin care s-a intenţionat evidenţierea caracterului de organism viu al monumentelor. Au fost schiţate două scenarii de utilizare. În primul, gândit pentru zi, parterul devine culoar care se poate parcurge de la un capăt la altul, odată cu deschiderea turnului scenei prin nişte pereţi amovibili. Al doilea scenariu este unul de noapte, în care spaţiile sunt se­parate unul de celălalt prin închiderea pereţi­lor scenei. Culoarul va trece prin subsol, accesat prin cele două foaiere adiacente bulevardului Regina Elisabeta, respectiv străzii Constan­tin Mille. S-au păstrat faţada, restaurată „ca la carte”, amprenta la sol, regimul de înălţime, cât şi înălţimea liberă a etajelor. Interiorul este modificat, astfel încât să cores­pundă cu cerinţele funcţionale şi de siguranţă, dar păstrează caracteristica stilului anterior, şi anume: spaţii largi de primire, bar, foaier şi spaţii administrative la ultimul nivel. Funcţiunea de sală de cinema a fost înlocuită cu cea de librărie – sală de lectură, iar sala de cinema a fost plasată la subsol, cu un foaier potrivit. Noutatea adusă grădinii de vară constă în acoperirea din metal şi sticlă. Structura creează o boltă deasupra porţii cu cariatide a scenei. Pe măsură ce se apropie de strada Constantin Mille, secţiunea se micşorează în înălţime, iar când ajunge la stradă devine aliniată la cornişă, pentru a oferi o unitate vizuală a clădirilor de pe stradă, printr-un marcaj discret, care nu ştirbeşte din monumentalitatea portalului.   Premiul 3 Oana-Georgiana Birovescu (absolventă Facultatea de Arhitectură de Interior, UAUIM) Tocmai a absolvit Facultatea de Arhitectură de Interior, ca şefă de promoţie ediţia 2015. Împreună cu Patricia Erimescu a câştigat, cu proiectul „House for Everyone”, premiul juriului şi al publicului în cadrul concursului „Social Impact Award” (2015), ce are ca scop încurajarea studenţilor să producă o schimbare la nivelul societăţii. Intervenţia presupune restaurarea clădirilor existente şi apoi conversia spaţiilor către un program similar cu cel iniţial – introducerea unor spaţii expoziţionale la parter care permit atât trecerea rapidă, printr-un „culoar”, dar care oferă şi o doză de cultură. Conceptul ur-măreşte introducerea unor elemente care să-l pună în valoare pe cel existent. Astfel, au fost introduse zone cu vegetaţie pentru relaxare care ajută ansamblul să devină un loc unde timpul şi spaţiul se dizolvă. Faţada de pe bulevardul Regina Elisabeta este propusă spre restaurare după viziunea arh. Henrieta Delavrancea. Conform nivelului regimului de înălţime, situl este cuprins între hotel Capitol P+7E+M şi clădirea alăturată P+2E, ceea ce determină apariţia unei sesizabile diferenţe de înălţime a faţadelor. Se introduce o volu-metrie suplimentară, cu un sigur nivel, retras, care să facă trecerea între cele două edificii, asigurând „spargerea” masivităţii calcanului existent şi neapariţia unuia nou. Funcţiunea principală a volumului adăugat este aceea de spaţiu multicultural. Se obţine o suprafaţă utilă mai mare dedicată activităţilor desfăşu­rate concomintent, care are rolul de a crea unitate la nivelul faţadei, fără a intra în concurenţă cu aceasta, putând fi detectată dife­renţa de materiale dintre cele două volu­me din apropiere, ca martor al apariţiei în perioade diferite. Calcanul e tratat ca spaţiu verde, acoperit cu vegetaţie verticală.