fbpx

Design Capitals. Amsterdam

Text: Silvia Gugu

Sintagma Dutch Design a căpătat rezonanţă în anii ’80, când o serie de designeri precum Maarten Baas, Jurgen Bey, Richard Hutten, Hella Jongerius, Wieki Somers, Hester van Eeghen şi Marcel Wanders, precum şi firme gen Droog şi Moooi au început să cucerească Salone del Mobile din Milano. La aceştia se adaugă o generaţie de arhitecţi crescuţi la Şcoala lui Rem Koolhaas, dimpreună cu maestrul lor, care au făcut din arhitectura olandeză revelaţia ultimelor decenii.

Design Capitals. Amsterdam

Este relativ dificil de nominalizat o capitală a designului olandez; multe oraşe din Ţările de Jos candidează la titulatură. Eindhoven cu a sa Design Academy, desemnată de New York Times ca „cea mai bună şcoală de design din lume” şi Rotterdam cu Netherlands Architektuurinstituut sunt ambele remarcabile, însă Amsterdam câştigă datorită unui cumul de fenomene care îl poziţionează în fruntea listei: o serie de nume proeminente în design şi modă, o colecţie impresionantă de arhitectură avangardistă, artă, haute cuisine şi un stil de viaţă ce poartă amprenta creativităţii, diversităţii, toleranţei şi lipsei de prejudecată.

Design Capitals. Amsterdam

Volumul publicat de Marcel Wanders în 2009, „Amsterdam Creative Capital”, oferă o imagine fascinantă a pieselor de puzzle din peisajului cultural al oraşului, juxtapunând legendele trecutului cu eroii din prezent, într-o flamboaiantă galerie de texte şi imagini care prezintă „pictori, scriitori, coregrafi, fotografi, activişti, artişti, oameni de ştiinţă, muzicieni, arhitecţi, atleţi, politicieni, regizori, jurnalişti, marinari, designeri, filosofi, ingineri şi antreprenori”, reconstituind palimpsestul ce consacra Amsterdam drept centru al economiei creative.

Design Capitals. Amsterdam

De la performanţele genetice ale Maniei Lalelelor la dantelăria de canale care străbate oraşul, la edificiile renascentiste şi baroce şi capodoperele de Stijl, ADN-ul capitalei olandeze a purtat constant gena creativităţii şi inovaţiei în design. În 2009, oraşul se afla pe locul trei în Innovation Cities Index. Această vocaţie se manifestă transdisciplinar, în arhitectură, designul de obiect, modă şi politicile urbane care influenţează substanţial modul de viaţă al locuitorilor (Amsterdam este de asemenea unul dintre oraşele cu cea mai înaltă calitate a vieţii la nivel mondial).

Design Capitals. Amsterdam

Alături de nume şi firme ca Marcel Wanders, Droog sau Moooi, instituţii precum Gerrit Rietveld Academie reprezintă un reper pe scena designului industrial. În ceea ce priveşte patrimoniul de arhitectură contemporană, acesta e probabil între cele mai bogate din peisajul european; pentru a număra numai câteva exemple care au colorat luni la rând paginile publicaţiilor de specialitate – aici se află pavilionul Het Oosten de Steven Holl; Silodam de MVRDV; Music Building, IJ de 3XN; IJ Tower de Neutelings Riedijk Architects; NEMO Science Center de Renzo Piano; Public Library de Jo Coenen; Arcam de René Van Zuuk Architekten; Ernst & Young Tower de Foster & Partners; Van Gogh Museum, cu aripa de expoziţii de Kisho Kurokawa; Borneo Sporenburg Masterplan de West 8; WoZoCo de MVRDV şi, nu în ultimul rând, ozeneul ING House de Meyer en Van Schooten Architecten împreună cu Ontwerpgroep Trude Hooykaas.

Design Capitals. Amsterdam

La acestea se adaugă emergenţa unor branduri de prestigiu în modă – G-star, Gsus, BlueBlood, Iris van Herpen, 10 feet şi Warmenhoven & Venderbos, precum şi creatori ca Mart Visser, Viktor & Rolf, Sheila de Vries, Marlies Dekkers and Frans Molenaar. Din 2008, în cadrul proiectului „Redlight Fashion”, buticurile de pret-a-porter s-au insinuat treptat în vitrinele cartierului roşu, printre desuuri şi dame, facilitând vizibilitatea tinerilor absolvenţi de la Amsterdam Fashion Institute într-un mod care se înscrie pe orbita creativă a neconvenţionalei capitale.

Design Capitals. Amsterdam

Design Capitals. Amsterdam

Moooi Gallery

Filosofia firmei Moooi se bazează pe zece reguli de bază, stabilite de coproprietarul Marcel Wanders:

  1. Arată cine eşti
  2. Rezultate concrete
  3. Produse cool
  4. Fii mândru şi încrezător în forţele proprii
  5. Fă-mă să zâmbesc
  6. Creează valoare adăugată cu simplitate
  7. Iubeşte-ţi clienţii
  8. Creează conexiuni
  9. Comunică şi educă
  10. Oferă mai mult decât ţi se cere

Design Capitals. Amsterdam

Fondată în 2001 împreună cu virtuosul în materie de marketing Casper Vissers, „Moooi” înseamnă „frumoos”, cu un „o” suplimentar pentru valoarea adăugată a unicităţii produselor sale. Alături de creaţiile lui Marcel Wanders, portofoliul Moooi conţine o paletă de obiecte semnată de nenumăraţi alţi designeri precum Jurgen Bey, Bertjan Pot, Maarten Baas, Ross Lovegrove, Neri & Hu, Studio Job and Nika Zupanc.

Design Capitals. Amsterdam

Galeria Moooi reprezintă fără îndoială unul dintre spaţiile cele mai hedoniste în materie de design din Amsterdam. Descrisă ca „o colecţie de de toate, caracterizată de calitate şi frumos”, expoziţia prezintă obiecte de artă, de lifestyle, antichităţi suedeze, vaze Delft Blue, cadouri, cărţi şi curiozităţi din jurul lumii, într-un amalgam care le pune în valoare şi stimulează apetitul pentru creaţie şi… lucruri. E posibil oare ca succesul să fie atât de simplu? Se pare că da.

www.moooi.com

Design Capitals. Amsterdam

Droog

Dacă Moooi vine de la „frumos”, Droog vine de la „sec” şi sondează adâncurile conceptuale ale principiilor Dutch Design. Deşi caracterizate de un pronunţat ascetism care le reduce la esenţial, de o alură sobră şi trăsături industriale, creaţiile Droog zâmbesc pe sub mustaţă, comunicând un umor (sec) specific olandez.

Design Capitals. Amsterdam

Atelierul a fost fondat în 1993 de către designerul Gijs Bakker şi istoricul de design Renny Ramakers, care au debutat în acelaşi an la Salonul de mobilă din Milano cu o colecţie de obiecte realizate din materiale industriale şi deşeuri sau obiecte găsite. La trei ani după aceea, firma şi-a extins activitatea experimentală şi curând a căpătat primele comisii majore de la companii externe. În 2003, a fost înfiinţată fundaţia Droog şi un showroom care permite distribuţia propriei linii de produse. Colecţia este curată de Renny Ramakers şi conţine circa 200 de obiecte realizate în colaborare cu peste 100 de designeri.

Design Capitals. Amsterdam

În prezent, activităţile grupului includ designul de produs, expoziţii, activităţi educative şi publicaţii. Sediul Droog din Amsterdam grupează un magazin, o sală de expoziţii, o bibliotecă şi… o bucătărie.

www.droog.com

Design Capitals. Amsterdam

Arcam

Arhitectură: Rene van Zuuk Architekten

Antreprenor: H.J.Jurriens, Utrecht, Olanda

Structuri: Advies en Ingenieursbureau van der Laar, Eindhoven, Olanda

Amsterdam Centre for Architecture a fost înfiinţat în 1986 cu scopul de a alimenta un dialog continuu despre arhitectură şi urbanismul din Amsterdam şi împrejurimi, între profesionişti şi publicul larg. Punând la dispoziţie informaţii, expoziţii şi materiale bibliografice, Arcam încearcă să implice şi să educe populaţia cu privire la proiectele locale, colaborând cu diverse alte instituţii pentru a menţine un program permanent de evenimente.

Design Capitals. Amsterdam

Aflată în centrul oraşului pe strada Prins Hendrikkade, clădirea fundaţiei a fost realizată între 2002 şi 2003 şi constă dintr-un volum compact, sculptural, transparent către apă şi relativ opac către oraş. Noua construcţie a trebuit să integreze fundaţiile unui vechi pavilion de Renzo Piano care fusese demolat şi să întrunească o serie de criterii stabilite prin consultaţie cu varii entităţi, care i-au limitat amprenta la sol, înălţimea şi raporturile plin-gol. Cele trei etaje (maximul permis) sunt organizate pe supante, care comunică vertical prin goluri de diverse amplitudini, oferind imaginea unui spaţiu unitar. Birourile Arcam se află la ultimul nivel; din stradă se accede către centrul de informaţii şi spaţiul expoziţional; iar etajul de la nivelul apei este folosit pentru discuţii, întâlniri şi vizite de grup. Faţada dinspre Oosterdok, în întregime din sticlă, secţionează cele trei planuri, oferind perspective pitoreşti din toate spaţiile interioare. Clădirea este acoperită în aluminiu placat cu zinc, pliat peste acoperiş şi coborând până la pământ într-o buclă curioasă care funcţionează ca semnal şi invitaţie, atrăgând cu uşurinţă vizitatorii.

Nemo

Arhitectură: Renzo Piano Building Workshop; O. de Nooyer, partener

Faza preliminară, 1992:

Echipa: S. Ishida; H. Yamaguchi; J. Fujuta; A.Gallo; M. Alvisi; Y. Yamaoka; E. Piazze; A. Recagno; K. Shannon; F. Wenz; I. Corte; D. Guerrisi; D. Cavagna.

Consultanţi: Ove Arup & Partners, D3BN (structuri); Ove Arup & Partners, Huisman en Van Muijen B. V. (servicii); Peutz (acustică); Bureau voor Bouwkunde (suport local).

Faza de design final şi construcţie, 1994-1997:

Echipa: S. Ishida; J. Backus; A. Hayes; H. Penaranda; H. Van Der Meys; J. Woltjer

Consultanţi: D3BN (structuri); Huisman en Van Muijen B. V. (servicii); Peutz (acustică) Bureau voor Bouwkunde (suport local).

Design Capitals. Amsterdam

Nemo, Centrul Naţional Olandez al Ştiinţei şi Tehnologiei, se flă la câţiva paşi de ARCAM, pe o limbă de pământ ce pluteşte pe Oosterdok, deasupra pasajului auto subteran IJ, care-i serveşte drept fundaţie.

De la distanţă, volumul monolitic îmbrăcat în cupru pre-oxidat pare un relief bizar, format prin contopirea unei ambarcaţiuni gigantice cu pământul. Acolo unde tunelul auto se afundă, Nemo se înalţă, pentru a contrabalansa forţele sitului. Forma rotunjită către apă se sustrage deliberat vocabularului tip LEGO care predomină în arhitectura oraşului, afiliându-se imagisticii legate de apă, valuri, port, vase şi vise despre alte locuri.

În compensaţie însă, înainte de a deveni o clădire – sau o navă, sau un OZN – Nemo este o piaţă cu vederi splendide către Amsterdam. Construcţia răsare domol din pământ, ca spinarea unui animal marin care se lasă cu blândeţe escaladat de către pietoni, prin intermediul unei rampe ce-i colectează de la nivelul străzii. Mobilată cu gradene şi oferind acces către cafeneaua instituţiei, panta acoperişului se transformă astfel într-un loc de joacă sau de contemplaţie, un spaţiu urban unic la vremea inaugurării sale în peisajul lipsit de declivităţi al Amsterdamului.

Interiorul, în schimb, propune o lume separată de oraş şi de cotidian, în întregime dedicată extra-ordinarului. Pe fundalul unei amenajări austere, cu pereţi gri şi instalaţii aparente, fără ferestre, exponatele interactive transportă vizitatorii în timp şi spaţiu, aidoma Odiseei, poveştilor lui Jules Verne şi altor vehicule ale miticului explorator care poartă numele de Nemo.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0