Design parametric şi interactiv la UAUIM

Cum vremea de afară ne duce cu gândul mai degrabă la sărbatorile de iarnă şi nu la primăvara care ar trebui să sosească în curând, vă prezentăm azi o formă alternativă pentru împodobirea bradului de Crăciun, o metodă explorată de studenţii de la UAUIM în cadrul unui eveniment numit Santa’s Digital Workshop.

Trasarea formei ornamentelor de Crăciun cu ajutorul unui algoritm creativ, fabricarea lor cu cea mai nouă tehnologie de printare 3D şi animarea cu ajutorul platformei Arduino au fost principalele activităţi ale participanţilor la Santa’s Digital Workshop de la sfârşitul anului trecut.

În săptămâna dinaintea vacanţei de Crăciun, un grup de aproximativ 30 de studenţi la facultatea de arhitectură Ion Mincu fabricau ornamentele pentru bradul din holul facultăţii în cadrul unui workshop de design modular şi fabricare 3D susţinut de Asociaţia Studenţilor la Arhitectură din Bucureşti în colaborare cu Modulab. Rezultatul a fost un brad de Crăciun inedit, cu globuri realizate în cadrul atelierului, iar steaua şi luminile făceau ca tot bradul să fie o instalaţie interactivă care răspundea la senzori de puls.

Prima parte a atelierului fost redusă la o succintă introducere în designul parametric cu ajutorul extensiei Grasshopper pentru programul de proiectare Rhino. Acentul s-a pus pe dimensiunea practică a atelierului, în care participanţii au realizat, sub îndrumarea tutorilor, câte un ornament de brad folosind softurile specifice, principiile de fabricaţie cu tehnologia de printare 3D cu pulbere şi o parte de interacţiune cu ajutorul plăcii Arduino şi a câtorva senzori.

Fiecare student a primit, la finalul atelierului, ornamentul realizat pe parcursul workshopului. “Design-ul digital şi proiectarea algoritmică sunt încă un subiect neacoperit în atelierele din cadrul facultăţii, însă pentru a performa cu success în această piaţă avem nevoie de astfel de avantaje competitive. Principalele trenduri în design se axează pe modularitate şi interactivitate, iar workshopurile acestea vin ca răspuns la dorinţa studenţilor şi arhitecţilor de a explora zonele emergente ale domeniului lor de studiu”, spune Ana Constantinescu, studentă a facultăţii Ion Mincu şi una dintre organizatorii evenimentului.

Găsirea formei, o nouă abordare

Totul a început cu o serie de prezentări şi exerciţii conduse de tutorii Mădălin Gheorghe, Andrei Ivănescu şi Andrei Răducanu. Participanţii, într-o oarecare măsură familiarizaţi cu soft-ul de modelare 3d Rhinoceros şi extensia sa pentru modelare algoritmică, Grasshopper, au învăţat în primele zile cum se atacă problema “căutarii formei”. Spre deosebire de situaţia în care arhitectul / designerul ştie cum va arăta lucrarea finală, dar nu ştie cum se va comporta, un proces de form-finding implică, în primul rând, definirea algoritmului de generare a formei, şi are ca rezultat final, deseori suprinzător, forma în sine.

Toate ornamentele au avut în comun tematica formei, fie ea cea de glob/sferă, clopoţel, fulg de nea sau alte simboluri ale Crăciunului, reinterpretate conceptual şi vizual cu ajutorul uneltelor de design parametric. Unele dintre globuri au făcut trimiteri la forme geometrice precum banda lui Moebius, altele au fost concepute astfel încât să modeleze stări specifice sărbătorilor de iarnă.

Răspunsul pe care globurile de brad clasice îl dau celor care le privesc, suprafaţa lor lucioasă comportându-se ca o oglindă care reflectă tot ce se petrece în jur, a fost redat, în versiunea 2011, printr-o abordare conceptualistă: cu ajutorul unor simulatoare fizice (Kangaroo), o echipă a tratat suprafaţa globului ca pe o membrană elastică şi a folosit tensiunile sale interne pentru a obţine o formă expresivă. “Workshopul mi-a permis să descopăr intersecţia între două universuri în care activez: arhitectura şi informatica. Grasshopper permite crearea unor algoritmi eleganţi pe care îi poţi vizualiza într-o formă asemănătoare schemelor logice cu care eram obişnuit, iar pentru mine asta a fost un buzz continuu”, spune Cristi Achim, unul dintre participanţi.

Variaţiuni pe algoritm

Altă echipă a creat un sistem de particule care orbitau în jurul centrului globului – actracţie sau resăingere – conform algoritmului, simulând mişcările membrilor unei familii adunaţi în jurul bradului. Forma finală a rezultat din traiectoriile înscrise pe suprafaţa sferei, înregistrate sub formă de linii care ulterior au primit grosime pentru a alcătui forma printabilă a globului. Alte echipe au utilizat algoritmi de inspiraţie biologică, cum ar fi comportamentul de swarming sau delimitări spaţiale voronoi. Swarming se referă la “roiuri” de entităţi cu un comportament bazat pe câteva reguli fixe, iar algoritmul Voronoi este întâlnit în natură fiind modul cel mai eficient de organizare a materiei în mod organic.

“Am experimentat noi moduri de abordare a formei, în care toate componentele programului în care lucrezi devin o extensie a propriei minţi. A fost o lecţie specială de modelare, mai ales că de rezultatul muncii mele s-a bucurat şi bradul de acasă”, spune Oana Ciurea, studentă la arhitectură. în acelaşi spirit interdisciplinar, spiriduşii cu înclinaţii matematice au folosit grafice de funcţii pentru a găsi forme elegante, sau algoritmi interactivi generând fractali Koch.

Design interactiv

Partea de interacţiune cu ajutorul plăcii de dezvoltare Arduino a demarat printr-o introducere teoretică realizată de Horia Spirescu şi Paul Popescu şi prezentarea programului Firefly, ce face posibilă comunicarea între Rhino/Grasshopper şi Arduino, o platformă simplă ce poate anima structuri fizice şi digitale prin intermediul senzorilor. Dimensiunea practică a constat în crearea designul ornamentului din vârful bradului (steaua) şi construirea senzorilor de puls ce aprindeau luminile în ritmul cardiac. Această parte a workshopului a fost susţinută de Modulab (www.modulab.ro), primul media lab din România care operează la intersecţia dintre artă, informaţie şi tehnologie în aproape orice domeniu. “Mi se pare foarte importantă abordarea interactivă în design pentru că permite o intimitate mai mare cu obiectul şi extinde raportarea la el. Cred foarte tare în potenţialul acestei tehnologii, din ce în ce mai populară, accesibilă (datorită formei open source) şi uşor de folosit în proiecte care presupun (inter)acţiune”, spune Paul Popescu.

Democratizarea tehnologiei şi a informaţiei, care rezultă din accesul la o sursă aproape nelimitată de infomaţii şi platfome digitale specializate, face ca designul, de orice tip, să evolueze într-un ritm accelerat, mai ales în ceea ce priveşte noile tehnici şi instrumente specializate. Alimentată de o cultură a experienţei din ce în ce mai puternică şi de stilul de viaţă digital care implică feedback şi interacţiune permanente, interactivitatea reprezintă o zonă de maxim interes în toate domeniile. în aceste condiţii, universităţilor din domeniile creative care implică tehnologia le este, practic, imposibil să ţină pasul, iar astfel de workshopuri oferă studenţilor noi perspective. Modulab (reprezentat la workshop de Paul Popescu) este o platformă deschisă care operează atât pe scenele artistice de inovaţie, dar şi pe cea teoretică şi practică printr-o serie de laboratoare, workshopuri şi prezentări care au în centru deconstrucţia tehnologică.

“Seria asta de workshopuri (pentru că, deşi organizatorii se schimbă, lucrurile se leagă) a reuşit să creeze o alternativă ad hoc la absenţa completă a unui departamanent de informatică în Mincu. Ceea ce există acum este scos direct din documentarele cu Coreea de Nord: laboratoare cu calculatoare scumpe dar depăşite de timp, acoperite cu plastic şi închise după grilaje grele care se deschid doar la vizite oficiale şi printere 3d în care se usucă substanţele. Workshop-urile sunt răspunsul organic al unei nevoi evidente la incapacitatea şcolii de a ţine pasul cu vremea. E fascinant să vezi studenţi venind de plăcere la şcoală, de dimineaţa până seara. E mult mai mult de învatat de aici decat proiectarea parametrica intr-un moment in care se pune atat de pregnant problema cercetarii. Sper în instituţionalizarea grabnică şi cooptarea organizatorilor cu carte de muncă”, spune şerban Marinescu, asistent la facultatea de arhitectură Ion Mincu, participant la workshop.

Scopul workshopului a fost acela de a explora noi tehnologii şi instrumente de design şi fabricare iar faptul că a fost unul dintre primele evenimente de acest fel s-a simţit la nivelul dificultăţilor neaşteptate cu care echipa s-a confruntat în cele două săptămâni de lucru. Atât rezultatele workshopului cât şi feedback-ul entuziast din partea participanţilor au convins echipa să continue cu o serie de evenimente care se vor îmbunătăţi prin trail and error şi vor încerca să acopere o gamă largă de interese extra-curiculare ale studenţilor şi profesorilor.

Santas’s Digital Workshop a avut loc cu sprijinul conducerii UAUIM, care a oferit cadrul şi condiţiile desfăşurării atelierului, şi al Dlui. Profesor Lapadat şi Dnei. Profesoare Andreea Iosif, care au participat la workshop. Procesul de fabricare a fost realizat în parteneriat cu Pro4DForm (Narcis Barbarii) şi Spotdesign (Alexandru Cristal). Mai multe detalii pe http://santasdigitalworkshop.tumblr.com.

Dacă ai participat şi tu la un eveniment similar, trimite-ne povestea la adresa student@igloo.ro şi o vom face cunoscută şi colegilor tăi.