fbpx


White November igloo

Despre oraşe cu oameni pentru oameni. Modelul Belgian

Când spui Belgia, spui Uniunea Europeană, ciocolată, bere şi benzi desenate. Arhitectura belgiană nu apare în reviste de specialitate, nu este premiată la marile concursuri, nu se face remarcată prin tehnici speciale, materiale fabuloase sau forme complicate. Arhitectura belgiană nu are factorul ”wow!”. Dar oraşele belgiene sunt umane, locuite şi presărate din loc în loc cu subtile glume urbane. Şi în Belgia se demolează şi încă mult, se construieşte şi se dezvoltă teritorii noi… dar, mai ales, se reabilitează.

Text & Foto: Loredana Brumă

Amplasată la intersecţia celor mai importan­te culturi europene, istoria Belgiei este presă­rată de numeroase influenţe ce şi-au lăsat de-a lungul timpului amprenta asupra arhitecturii locale, adesea eclectică, cu trimiteri constante la culturi ce ţin de Olanda, Franţa, Ger­mania sau Anglia. Treptat, în amalgamul de idei şi în ciuda structurii statale divizată în trei regiuni distincte şi extrem de diferite, ur­banismul belgian şi-a găsit, cumva, un drum al său, domestic, natural, unitar şi integrator. Moştenirea arhitecturală joacă un rol extrem de important în acest sens, primele decrete privind instituirea comisiilor pentru protecţia patrimoniului datând din prima parte a seco­lului al XIX-lea. Perioada interbelică este punctul în care au loc cele mai importante evenimen­te din punctul de vedere al dezvoltă­rii urbane.

Tot atunci, odată cu aprobarea legii pentru Conservarea Monumentelor şi Siturilor, la 7 august 1931, este definitivat şi cadrul le-gislativ pentru clasarea şi conservarea obiec­telor de patrimoniu, atât imobil, cât şi mobil. În timp ce Valonia industrială a secolului al XIX-lea este puternic marcată de mutaţii sociale, zona flamandă şi Bruxellesul încă păstrează un profil solid, aici fiind înregistrate fluctuaţii majore abia în a doua parte a seco­lului XX. Date fiind evoluţia diferită a celor trei regiuni, dar şi lunga dominaţie politică a creştin-democraţilor, orientaţi înspre dezvol­tarea comunităţilor rurale, Belgia începe să contureze politici de dezvoltare urbană abia spre sfârşitul anilor ‘80, iniţiative ce au mai curând caracter regional decât federal.

Efervescenţa experimentelor urbanistice din anii ‘50-’60, manifestate în toată lumea, constituie o fundaţie solidă pentru demersurile gentrificatoare ce au marcat dezvoltarea oraşelor belgiene în ultimele decenii. Intervenţiile regeneratoare ale lui Robert Moses care au modernizat New Yorkul acelei perioade, teoriile urbanistului Jane Jacobs, care a introdus conceptul de “community development”, experienţa franceză privind dezvoltarea de programe sociale de tip HLM (Habitation a Loyer Modéré), DSQ (Développement Social des Quartiers) sau ZEP (Zones d’éducation prioritaire), ori politicile metodologice germane impuse în anii ‘80 prin IBA (Internationale Bauausstellung) ce încurajau ocuparea şi locuirea centrelor istorice sunt doar o parte dintre referinţele principale care se regăsesc în programele belgiene şi urbanismul actual. Din 1993, în regiunea Bruxelles au fost reabilitate peste 60 de zone problematice prin programul de acţiuni Les Contrats de quartier, convertit în Contrats de quartiers durables începând cu anul 2010, când componenta de mediu a fost inclusă printre criteriile principale privind măsurile de intervenţie.

Această metodă de lucru, se desfăşoară la scara unui cartier şi se bazează pe implicarea directă a comunităţii locale în procesul decizional, vizând integrarea construcţiilor existente neutilizate şi a spaţiilor publice nefuncţionale în circuitul urban activ.   Un exemplu tipic pentru modul în care sunt concepute intervenţiile contemporane în contextul belgian este centrul de artă contemporană Les Brigittines, amplasat în imediata vecinătate a unui complex de locuinţe sociale specific anilor ‘80 şi a unei importante linii de cale ferată din centrul oraşului Bruxelles. Spaţiul înglobează o capelă într-o singură na­vă, construită la mijlocul secolului al XVII-lea, la care este anexată o extensie ridicată la începutul anilor 2000. Având la bază un lung parcurs de reabilitare, concretizat prin ample lucrări de restaurare a capelei realizate în perioada interbelică, clasarea imobilului în 1953 şi organizarea de numeroase activităţi culturale din zona fine arts începând cu anii ‘70, proiectul de construcţie a extensiei actualului centru a demarat în 2005, în urma unui concurs de arhitectură organizat de administraţia locală.

Propunerea arhitectului italian Andrea Bruno a vizat construcţia unei clone a capelei, utilizând aceeaşi amprentă la sol şi acelaşi contur volumetric, dar detaliat într-o formă contemporană, menită a prelua mare parte dintre activităţile centrului, în vederea eliberării spaţiului vechii construcţii pentru a lăsa loc unui amplu auditorium. Demersul face parte dintr-un amplu proces de revitalizare a zonei şi este completat de un ansamblu de locuinţe pentru artişti în rezidenţă, a cărui construcţie a fost finalizată în 2009 şi grădina Visitandines din vecinătate. Sunt de remarcat centrul comunitar cu acti­vităţi constante pentru localnicii din zonă şi spaţiul amenajat pentru skateboarders, ce închide perspectiva înspre calea ferată în apropierea Bisericii Notre Dame de la Chapelle aflată în apropiere. Sunt iniţiative punctuale, subtile, care nu îşi fac simţită prezenţa din punct de vedere vizual şi care apar organic, fără traume majore în ţesutul tradiţional, dar care aduc coerenţă în puncte problematice urbanistic şi care au ca unic scop fluidizarea circuitului dinamic al oraşului. Belgia a ales să facă asta lucrând din aproape în aproape, având ca suport de bază implicarea directă a comunităţii locale. Poate că nu sună la fel de grandios ca proiec­tele edililor din România, dar pare o metodă mai bine anco­rată în realitate şi parcă mai „de bun simţ”. Poate că, într-o zi, ne-am putea in­spi­ra din modul de lucru belgian înainte de a aviza următoarea lărgire de stradă în centrul oraşului şi următoarea demolare de monumen­te isto­rice în favoarea unor noi turnuri de

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0