fbpx

Despre planificare urbană şi dezvoltare economică integrată. Modelul olandez

Olanda se bucură de o lungă tradiție în ceea ce priveşte planificarea urbană. Iar numeroasele programe, metode şi strategii dezvoltate şi mai ales implementate de-a lungul timpului constituie un real model pentru urbanismul secolului 21. Din experimentele olandeze desfăşurate în ultimele decenii, învăţăm despre planificare eficientă, adaptabilitate, reconceptualizare, integrabilitate, comunităţi.

Text: Loredana Brumă

Foto: Loredana Brumă

  Brainport 2020 pune în aplicare la Eindhoven conceptul Triple Helix şi deja înregistrează rezultate foarte bune privind dezvoltarea locală. Conturarea strategiei a început în 2011 şi a avut la bază corelarea a trei aspecte fundamentale: viaţă profesională, educaţie şi cercetare, colaborări guvernamentale şi instituţionale. Programul urmăreşte creşterea numărului de specialişti şi dezvoltarea competenţelor personale în vederea susţinerii iniţiativelor antreprenoriale, dezvoltarea de centre de cercetare cu o poziţie importantă la nivel internaţional, precum şi realizarea unui mediu de viaţă atrăgător pentru locuitori. În regiune s-au instalat mai multe parcuri ştiinţifice de înaltă specializare, precum şi un centru de inovare în diverse tehnologii generice, fapt ce a crescut atractivitatea zonei pentru companii de top la nivel european şi a atras numeroase parteneriate public private.

Spre exemplu, acest demers a permis reabi­litarea vechiului campus industrial Philips, clasat ca monument istoric şi care astăzi este utilizat ca spaţiu mixt ce combină zone rezidenţiale cu cele de birouri pentru companii de tip start up. În prezent, comunitatea numără în jur de 8 000 de cercetători şi aproximativ 100 de companii deja instalate în zonă. Amsterdam impresionează printr-o abordare inovatoare în dezvoltarea zonei din nordul oraşului. Masterplanurile urbane, ce vizau dezafectarea zonelor industriale specifice portului, au fost reconceptualizate odată cu apariţia primelor efecte ale crizei economice şi au lăsat loc pentru strategii alternative ce au la bază implicarea civică, abordarea de tehnologii de tip DIY şi investiţii la scară mai mică, implementate treptat, pe termen mediu şi lung. În zona Buiksloterham au apărut numeroase iniţiative în regie proprie, unde comunitatea este cea care iniţiază procese de construcţie şi nu investitorii. Tolhuistuin, localizat în fostul campus ştiinţific Shell, concentrează activităţile cultu­ral-artistice din regiune, fiind conceput ca nucleu de bază al comunităţii. Activităţile desfăşurate în clădirea principală reabilitată recent şi spaţiile conexe vin din zona cultu­ral-creativă şi constituie un suport pentru dezvoltarea de locuri de muncă alternative ce vizează comunitatea locală existentă.

Tot în direcţia creativă se dezvoltă şi De Ceuvel, doar că, aici, accentul cade pe spaţii de birouri, comerţ şi industrie. În Rotterdam, oraş afectat de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în ultimii ani au fost întreprinse numeroase lucrări de reabilitare a zonei industriale din vechiul port. Astfel, a luat naştere campusul RDM – Research, Design & Manufacturing. Construită în 1913, clădirea Droogdok 17 a fost transformată în 2009 în noul sediu al Academiei de Arhitectură şi Design Urban. Innovation Dock şi Dockhaven a devenit spaţiu de lucru pentru companii ce vor să colaboreze cu mediul educaţional şi dezvoltă programe de cercetare. În Utrecht, oraş ce candidează pentru Capitala Europeană a Culturii în 2018, se remarcă reţeaua tradiţională de canale, din apropierea Gării Centrale, aflată în proces de renovare, unul dintre cele mai ample proiecte desfăşurate în prezent în Olanda. Reprezentanţii Eurodite, responsabili de realizarea planului de dezvoltare locală pentru oraşul Timişoara, în 2009, intrigaţi de posibilităţile oferite de situaţia locală, au extins aria de interes la nivelul altor trei oraşe – Bucureşti, Cluj şi Constanţa – şi au structurat un program integrat de colaborare bilaterală între România şi Olanda.

Desfăşurat pe o perioadă de 3 ani, programul DISC – Dutch Initiative for Sustainable Cities, subvenţionat de guvernul Olandei, are ca scop încurajarea parteneriatului public-privat dintre cele două ţări, în vederea elaborării în comun a proiectelor incluse în Cadrul Financiar 2014 – 2020, expertiza olandeză putând avea o contribuţie majoră în pregătirea de aplicaţii şi managementul fondurilor europene. Cele patru oraşe au fost desemnate ca poli de creştere economică şi constituie un teren foarte bun pentru dezvoltare urbană, studii şi training. Împreună cu partenerii olandezi, este urmărită lansarea de iniţiative integrate pentru crearea unui mediu de viaţă mai bun, cu oportunităţi de afaceri de interes pentru toţi partenerii implicaţi. Temele abordate fac referire mai cu seamă la mobilitate urbană, apa ca factor de progres economic, dezvoltarea de parcuri ştiinţifice, campusuri universitare şi programe culturale, toate fiind subiecte de interes pentru cele patru oraşe româneşti.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0