Dosar igloo 187: arhitecții aleg 10 clădiri relevante pentru România

În Dosarul din igloo 187, ilustrat cu imagini din arhivele Mihai Oroveanu și George Dumitru, am invitat câțiva arhitecți români să scrie despre clădiri și momente-cheie ale istoriei arhitecturii românești din ultimii 100 de ani. Una dintre teme a fost să numească și 10 clădiri relevante pentru România centenară și implicit pentru memoria noastră colectivă. Iată mai jos răspunsurile lor:

  • ALEXANDRU BELDIMAN:

Crow Castle, Stana – arhitect Károly Kós, 1925
Vila Aviana, Eforie Nord – arhitect G.M. Cantacuzino, 1931
Blocul ARO, București – arhitect Horia Creangă,1929-1934
Vila Elisabeta, București (Aleea Alexandru nr. 15) – arhitect Horia Creangă, 1934
Vila Juster, București (Str. Silvestru nr. 75) – arhitect Marcel Iancu, 1935-1936
Casa de Cultură, Suceava – arhitect Nicolae Porumbescu, 1965
Teatrul Național, Craiova – arhitect Alexandru Iotzu, 1973
Leagănul de copii, Timișoara – arhitect Șerban Sturdza, 1993
City Business Center, Timișoara – arhitect Vlad Gaivoronschi, 2007-2015
Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului, Sovata – arhitect Szabolcs Korodi, 2013

  • VLAD GAIVORONSCHI

Castelul Peleș, Sinaia
Palatul Regal, București
Palatul Cantacuzino, București
Palatul Culturii, Iași
Muzeul Țăranului Român, București
Academia de Arhitectură, București
Ansamblul Opera – Catedrala Ortodoxă, Timișoara
Catedrala Ortodoxă, Cluj-Napoca
Ansamblul Teatrul Național – Hotel Intercontinental, București
Ansamblul Palatul Parlamentului – Catedrala Mântuirii Neamului, București

  • IRINA FILOFI:

Horia Creangă – Blocul ARO, București
Alexandru Iotzu – Teatrul Național Craiova
George Cristinel – Colegiul Academic Cluj
Duiliu Marcu – Gara Regală Mogoșoaia (Băneasa)
Horia Creangă – Casa Petru Groza, Deva
D. Marin Z. Bogdănescu – Sediul UAR, București
Vasile Mitrea – Palatul Telefoanelor, Cluj
Dorin Ștefan – Biserica din Alba Iulia
Grigore Cerchez – Corpul vechi al Universității „Ion Mincu”
Hans Fackelmann – Biserica Romano-Catolică din Orșova

  • ATTILA KIM

Palatul Culturii Târgu Mureș – poate cel mai complex exemplu de moștenire Art Nouveau de început de secol 20, care îmbină funcțiunile de săli de concerte, muzee, galerii, bibliotecă și spații comerciale, un adevărat edificiu european modern, un mall cutural în limbajul de azi, unic în România.
Palatul Telefoanelor București – o clădire Art Deco excepțională, un reper arhitectural, urbanistic și ingineresc.
Palatul Peleș, Sinaia – clădire cu importantă încărcătură istorică și simbolică, dar în același timp un exemplu de arhitectură reținută și respectuoasă, un liant subtil între loc, funcțiune și multiculturalitate.
Gara Băneasa – un simbol al progresului și al arhitecturii reprezentative, fără să recurgă la un vocabular tipic clădirilor monumentale, ci exprimându-se prin eleganța și puterea proporțiilor și simplității – o clădire cu valori arhitecturale valide și azi.
Ministerul Economiei – o emblemă a arhitecturii interbelice urbane, cu o prezență respectuoasă, dar impunătoare în cadrul urban.
Fabrica Malaxa – o capodoperă a lui Horia Creangă, clădire rămasă unică în istoria arhitecturii românești, realizată într-o perioadă de prosperitate economică, conștientă de valoarea adăugată a arhitecturii, indiferent de funcțiune.
Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca – o excepție stilistică în peisajul arhitectural românesc, care ne leagă de una dintre cele mai interesante mișcări mondiale a arhitecturii secolului 20.
Romexpo – un pavilion expozițional reprezentativ, un obiectiv la nivel de brand.
Palatul Culturii Blaj – un exemplu excelent de recuperare arhitecturală, care propune un dialog de la egal la egal între patrimoniu și arhitectură contemporană, aducând astfel obiectivul în secolul 21.
Refugiu montan – micul pavilion al lui Marius Miclăuș, prin calitățile lui arhitecturale și inginerești devine un simbol pentru puterea nelimitată a arhitecturii, independent de dimensiune și circumstanțe.

  • MARIUS MICLĂUȘ

Palatul telefoanelor, București – arhitect Edmond van Saanen
Cinema Patria, București – arhitect Horia Creangă
Hotel Aro Palace, Brașov – arhitect Haralamb Georgescu
Palatul Telefoanelor, Cluj – arhitect Vasile Mitrea
Biserica Catolică, Orșova – arhitect Hans Fackelmann
Palatul administrativ, Baia Mare – arhitect Mircea Alifanti
Casa Herczeg, Timișoara – arhitect Radu Mihăilescu
Casa Marcov, București – arhitect Șerban Sturdza
Locuințe pe str. Dogarilor, București – ADNBA

  • ADRIAN SPIRESCU:

Palatul Culturii Iaşi (1906-1925) – I.D. Berindey
Intercontinental Hotel (1967-1971)
Casa Presei Libere – Casa Scânteii (1952-1957) – Panaite Mazilu
Palatul Telefoanelor (1929-1934)
Palatul Victoria (1937) – D. Marcu
Bufetul de la Şosea (1889-1892) – I. Mincu
Opera Română (1953) – O. Doicescu
Complexul Amfiteatru – Panoramic la Marea Neagră
Europe House – Vlad Arsene
Fântâna Mioriţa (1953) – O. Doicescu

  • DORIN ȘTEFAN:

Sala sporturilor din Pitești – arhitect Ion Mircea Enescu
Locuința colectivă din str. Kirițescu nr. 13, București – arhitect Marcel Locar
Sediul Bog’art, str. Brezoianu, București – arhitect Constantin Ciurea
Restaurantul Perla Mării, Eforie Nord – arhitect Cezar Lăzărescu
Teatrul Național Craiova, Craiova – arhitect Constantin Iotzu
Palatul Industriilor, Calea Victoriei, București – arhitect Duiliu Marcu
Vila Reich, str. Hristo Botev, București – arhitect Marcel Iancu
Blocul Societății locuințelor ieftine, Piața Rosetti-Hristo Botev nr. 1, 1926, București – arhitect Maria Andreescu
Ansamblul hotelier ARO Brașov, Brașov – arhitect Horia Creangă și arhitect Iancu Rădăcină
Sediul UAR, Piața Revoluției, București – arhitect Dan Marin

  • ANCA TOMASZEWSKI:

Muzeul de Artă Naţională Bucureşti – arhitect Nicolae Ghika-Budeşti, 1912-1938
Banca Marmorosch-Blank, Bucureşti – arhitect Petre Antonescu, 1915-1923
Vila ing. Bunescu – arhitect Horia Creangă, 1932-1933
Sanatoriul Popper – arhitect Marcel Iancu, Predeal, 1936
Vila Aviana – arhitect G.M. Cantacuzino, Eforie, 1933
Uzinele Ford – arhitect P.E. Miclescu, 1937-1938
Pavilionul Expoziţional Bucureşti – arh. Ascanio Damian, arh. Mircea Enescu, arh. Vera Hariton, 1963-1965
Ansamblul Sala Palatului, Bucureşti, anii ‘60
Primăria din Baia Mare – arhitect Mircea Alifanti, 1969-1970
Teatrul Naţional Bucureşti cu ansamblul – arhitect Horia Maicu, 1973, reconstruit şi reamenajare 2000-2014

  • DANA VAIS:

Școala de Arhitectură din București – arhitect Grigore Cerchez
Sanatoriul [din stațiunea Balvanyos] – arhitect Grigore Ionescu, 1935-37
Hotel Belona, Eforie – arhitect G.M. Cantacuzino, 1933
Colegiul Academic, Cluj – arhitect George Cristinel, 1934-37
Cartierul Gheorgheni, Cluj – arh. Augustin Presecan, arh. Vasile Mitrea, arh. Aurelian Buzuloiu, 1964-69
Casa de Cultură din Suceava – arhitect N. Porumbescu, 1966-69
Sediul Politico-administrativ din Botoșani – arhitect N. Porumbescu, 1968-70
Sediul Politico-administrativ din Satu Mare – arhitect Nicolae Porumbescu, 1978-84
Sediul Politico-administrativ Baia Mare – arhitect Mircea Alifanti, 1968-70
Teatrul din Târgu Mureș – arhitect Constantin Săvescu, 1970-72

Materialul complet al Dosarului îl puteți citi în igloo 187 / dec 2018 – ian 2019.

igloo_187-shop