fbpx


White November igloo

GM7_Mediator

Clădirea de birouri și locuințe din strada G-ral Gheorghe Manu nr. 7 înglobează casa-monument construită în 1885 ca reşedinţă a lui Spiru Haret şi are ca misiune medierea dialogului spaţial între casa Niculescu-Dorobanţu de la numărul 9, de asemenea monument istoric, şi clădirea de birouri contemporană de la numărul 5.

Text: Catrinel Negru n Foto: Arthur Ţinţu

Concomitent cu medierea relaţiei între cele două clădiri vecine pe direcţie orizontală, intervenţia a avut de rezolvat şi delicata pro­blemă a raportării la casa neoclasică existentă pe teren, care trebuia obligatoriu restaurată şi protejată. Soluţia aleasă, cea a separării fizice şi vizuale clare între volumul vechi şi cel nou, a fost coroborată cu decizia de a inversa raportul dintre cele două funcţiuni ale clădirii: contrar aşteptărilor, casa lui Spiru Haret, situată la stradă, adăposteşte acum un spaţiu generos, ce aşteaptă să primească o funcţiune publică pe măsură, în timp ce marea parte a suprafeţei construite, reprezentată de volumul nou, a fost dedicată apartamentelor. Volumul contemporan, finisat cu elemente metalice opace şi perforate care delimitează loggiile, are lăţimea mai redusă decât cea a clădirii istorice şi este aliniat în partea dreaptă cu cornişa acesteia, în timp ce pe latura opusă, unde casa Spiru Haret este ali­pită la calcan, volumul nou se retrage astfel încât toate faţadele sale să beneficieze de lumina naturală. Intervenţia respectă princi­piul „nea­tin­gerii“ între volumul vechi şi cel nou – în dreptul celor două niveluri înalte ale clădirii monument, cele trei etaje noi sunt complet separate şi generează o curte urbană înaltă de doisprezece metri, acoperită de etajul al patrulea, cu două faţade opuse libere şi cu două faţade construite care se privesc faţă în faţă. Pentru a nu concura decoraţiunile de factură neobarocă ale clădirii monument, faţada opusă a fost tratată ca un perete plin. Deasupra clădirii istorice, etajul al treilea, tot cu funcţiune publică, are rolul de hiatus între cele două volume, este retras pe toate laturile şi finisat integral cu elemente autoportante din sticlă translucidă de tip U-Glass. În acest fel, volumul contemporan placat me­talic şi colorat intens este complet detaşat de monument. Etajele superioare cuprind câte patru apartamente pe nivel. Volumul poros şi uşor definit de loggii, terase cu panouri me­talice perforate şi vitraje înalte, are un caracter transparent şi aerisit, astfel încât să nu apese vizual peste clădirea istorică. Terasele perimetrale sunt în acelaşi timp un element de confort al locuirii în centrul oraşului şi un pretext de a oferi fa­ţa­dei profunzime. Tâmplăriile şi parapeţii din grilaje metalice de culoare neagră sunt un accent care subliniază muchiile etajelor, în contrast cu tâmplăria albă a casei de patrimoniu. Alegerea culorii albe pentru toate elementele de faţadă ale clădirii monument transfigu­rează volumul şi îi conferă un caracter stabil şi puternic, în contrast cu imaginea ludică şi deschisă a etajelor nou-adăugate care este accentuată şi de materialul predominant – metalul, un element preferat al restaurărilor datorită reversibilităţii intervenţiei. Clădirea Mediator gestionează cu degajare conflictul între cele două lumi pe care le desparte şi le reuneşte, participând la conturarea unei ima­gini a străzii în perfectă concordanţă cu ţesutul urban eterogen specific Bucureştiului.  

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0