Graffiti-ul românesc ajunge la muzeu: Urban Steps la MNAC

Scara interioară de la MNAC a devenit în sezonul expozițional de toamnă-iarnă scena unei premiere. Vorbim despre fenomenul street art-ului românesc contemporan care ocupă artistic scara ce face legătura între etajele spațiilor expoziționale. Curatoriat de Mihai Zgondoiu, proiectul Urban Steps este o ambițioasă și plină de culoare desfășurare a 20 de artiști români care au avut la dispoziție generoasa suprafață de 500 de mp pentru o exprimare-celebrare a celor 20 de ani de graffiti autohton.

Proiect: URBAN STEPS Powered by MOLOTOW;
Artiști: Erps, Sage, Irlo, Obie Platon, Kero, Ocu, Lost Optics, Recis, Pandele Pandele, Lucian Hrisav, Reg, Lux, Mser, HomeBoy, Neon, Duno, Lumin, Constantin Rusu/Skema, Mircea Popescu, Lucian Sandu Milea
Curator: Mihai Zgondoiu

Graffiti-ul autohton ajunge la muzeu după 20 de ani de desfășurare prin orașele patriei. Ce înseamnă acest moment pentru street art-ul românesc?
Scurta istorie a artei urbane românești ne arată că mișcarea graffiti a luat amploare la începutul anilor ’98, în paralel cu beat-urile trupelor rap R.A.C.L.A., Paraziții, B.U.G. Mafia sau La Familia. Treptat, dintr-o zonă de guerillă, arta urbană a ajuns să aibă conotații estetice și pozitive prin transformarea clădirilor abandonate și deteriorate în reale muzee în aer liber. Fiecare creator, într-un fel sau altul, își dorește recunoașterea celor din jur. Instituția muzeală face posibil acest lucru încă de la începuturile ei.

Pentru street-art-ul românesc înseamnă mai mult decât recunoaștere. Știm bine că muzeele sunt conservatoare și nu (prea) permit infiltrarea mișcărilor artistice care nu sunt canonizate sau certate cu legea. Faptul că ni s-a permis să intervenim într-un spațiu atipic pentru un muzeu de artă (scările interioare) a subliniat și mai mult versatilitatea și adaptabilitatea acestui gen de artă față de mediul ales pentru exprimare.

Pentru mine personal, această intervenție directă pe zidurile interioare ale Casei Poporului (clădire ce adăpostește instituția MNAC) este precum un virus benefic ce va eroda în timp proiecția megalomană a lui Nicolae Ceaușescu. Un edificiu ce a scos de pe harta Bucureștiului un întreg cartier, trebuie să dea comunității ceva în schimb. Acum, alături de artiștii contemporani, îi avem expuși și pe cei mai reprezentativi creatori de artă urbană din România. Sunt curios cum va arăta Casa Poporului la următorul Centenar!

Cum au fost selectații artiștii și cum s-a conturat acest periplu artistic pe scara interioară a MNAC?
Începând cu vara anului 2010, când am organizat și curatoriat prima tabără de street art din România în localitatea Copșa Mică (Street Art – Free Art), continuând cu proiectul Golden Frame 030202 (2013-2018) și ParkLake Murals (2014) la București, până la Vox Graffiti Wall Mural (2018) din Timișoara, am colaborat cu mulți graffări și street artiști autohtoni. Pentru că în practica mea artistică folosesc des zona de intervenție în spațiu (sau pe obiect), experimentul și zona performativă, mi-a fost la îndemână să interacționez cu artiștii urbani din toate colțurile României.

Anul acesta a fost unul special în această direcție. În lunile ianuarie-martie am coordonat, la Timișoara, unul dintre cele mai mari proiecte de pictură murală (3.000 mp), pe scările interioare din complexul Vox Technology Park, clădire recent premiată de Uniunea Arhitecților din România pentru design și inovație. Odată cu acest proiect, cred că am redefinit un spațiu de trecere circulat și monoton, transformându-l într-unul viu, plin de culoare și poveste. Așa am reușit să-i propun d-lui Călin Dan (director al Muzeului Național de Artă Contemporană din București) proiectul Urban Steps – Powered by Molotow. Un proiect ce se întinde pe o suprafață de 500 mp, pe cea mai circulată scară interioară a muzeului care leagă etajele expoziționale.

Cu o parte din artiștii selectați deja colaborasem în proiectele mai sus-menționate (Irlo, Obie Platon, Kero, Pandele Pandele, Reg, Lux, Mircea Popescu), iar pe ceilalți (Erps, Sage, Lost Optics, Recis, HomeBoy, Neon, Duno, Lumin, Constantin Rusu/Skema, Lucian Sandu Milea, Lucian Hrisav, Ocu) i-am cunoscut prin comunitatea lor în urma unei cercetări legate de istoria artei urbane românești.

La ce gen de limbaj/mesaje ne putem aștepta în timp ce urcăm treptele muzeului?
Abordările celor 20 de graffări și artiști muraliști selectați în proiect sunt foarte diferite. De la maniera old school reprezentată prin tag-uri, throw up-uri, sau scrieri wild style, trecând prin compoziții figurative, abstracte, minimaliste ori decorative, la intervenții stencil și desen liber pe perete. Majoritatea graffărilor si-au „marcat” teritoriul prin propriul nickname cu care activează pe stradă. Temele și mesajele au fost diverse, de la texte precum “let me destroy 5000 years of culture pls”, “so contemporary”, “art is timeless”, “space is not a place”, “art has never been better than now”, “#rien”, la astronauți, alieni, tigri și spații urbane utopice.

Trei tineri street artists români de urmărit:
pandele_pandele, LUX și REG.

Trei street artists internaționali pe care i-ai invita să aibă intervenții murale în București:
Banksy, BLU, Blek le Rat.