Hotel PRIVO
Casa din Târgu Mureş a lui Géza Csonka, unul dintre cei mai celebri artişti fotografi de la începutul secolului XX, se numără printre primele clădiri Art Nouveau ale oraşului, fiind începută în 1904, cu trei ani înainte ca stilul Secession să se afirme în forţă prin construirea Primăriei din Târgu Mureş (1907-08) şi a Palatului Culturii (1911-13). Proprietarul avusese nenumărate ocazii de a studia clădirile noului curent decorativ în Budapesta şi, cucerit de frumuseţea lui, a dorit să aducă noua arhitectură şi în oraşul unde locuia, ca manifest pentru stilul aflat în plin avânt, dar şi ca un gest de reprezentare pentru promovarea propriei arte avangardiste – fotografia.
Personalitate puternică şi inovativă, Géza Csonka a excelat nu numai pe plan profesional, fiind un pionier al sportului, în special al curselor cicliste, la care participa în tandem cu soţia lui Krisztina. Datorită caracterului său temerar şi a conduitei ireproşabile, a fost ales în primii ani ai secolului XX membru în Comisia Legislativă a Consiliului Orăşenesc şi a iniţiat astfel construirea de terenuri şi arene sportive pentru întreţinerea sănătăţii locuitorilor din Târgu Mureş.Vila Csonka, amplasată în partea superioară a parcului bogat plantat pe versantul unei coline, impresionează prin proporţii, grafică şi fineţea detaliilor, fiind în prezent clasată ca monument istoric.
Se înţelege astfel de ce intenţia actualului proprietar de a completa această casă cu un corp nou de clădire şi de a transforma ansamblul în hotel se anunţa a fi o provocare dificilă, dar în acelaşi timp ofertantă pentru arhitecţi. În sprijinul întregului demers a stat însă chiar intenţia lui Géza Csonka de a transforma în hotel prima sa locuinţă din Târgu Mureş, după ce a părăsit oraşul din motive familiale pentru a se muta la Hunedoara.
Echipa de arhitecţi a început proiectarea cu câteva principii solide atât din punct de vedere etic, cât şi compoziţional: vila Csonka urma să fie transformată în hotel cu menţinerea stilului originar şi respectarea acestuia atât la exterior, cât şi la interior, iar noul corp de clădire va veni cu o arhitectură simplă, liniară şi va fi amplasat în partea din spate a parcelei, complet detaşat şi retras faţă de alinierea casei-monument. La partea din faţă, volumul urma să cuprindă un corp de înălţime mică, pentru a nu concura în niciun fel faţada vilei Art Nouveau.
Odată cu solicitarea beneficiarului de a mări suprafaţa construită pentru a cuprinde funcţiunile complementare necesare încadrării în categoria 4* (săli de conferinţe, centru spa, mai multe categorii de restaurante), a luat naştere curtea de onoare, delimitată pe două laturi de volumul nou şi pe a treia latură de vila Csonka. spectul cel mai interesant în această nouă volumetrie este relaţia dintre cele două curţi interioare ale hotelului, situate la niveluri diferite: curtea de mari dimensiuni, pavată cu piatră cubică, care corespunde accesului pietonal şi carosabil din strada Urcuşului, respectiv curtea exclusiv pietonală, situată cu un nivel mai jos, la cota trotuarului casei Csonka, pavată, plantată şi transformată în terasă a restaurantului de la demisol.
Astfel, şi spaţiile publice ale hotelului se dezvoltă pe două niveluri: restaurantul de la demisol cu grădina de iarnă se deschide spre casa Csonka şi spre vegetaţia bogată din jur, în timp ce restaurantul cu bar de la parter are o terasă descoperită care comunică vizual atât cu curtea de primire, cât şi cu terasa de la demisol.
La solicitarea Comisiei Monumentelor, faţadele orientate către casa Csonka, iniţial liniare, au fost împărţite în registre de lăţime mai mică, pentru a respecta un ritm mai puţin contrastant în raport cu clădirea veche. De asemenea, faţada aliniată cu faţada principală a vilei Art Nouveau a fost împărţită în suprafeţe de dimensiuni mai mici, iar arborii înalţi din parc au avut şi ei o contribuţie semnificativă la păstrarea ierarhiei corecte între cele două generaţii.
Aleea principală de acces pietonal la vila Csonka, printr-un parc în pantă ascendentă, a fost cu atenţie studiată, parapetul ei transformându-se într-un şir de mici cascade minimaliste care conduc apa unui izvor spre bazinul de la poalele dealului; se anunţă de asemenea logo-ul vizual al hotelului – cele două benzi de lăţime inegală, care se regăsesc atât pe faţade, cât şi în amenajarea interioară.
Arhitectura şi amenajarea clădirii noi a hotelului sunt minimaliste, cu suprafeţe calme şi întinse de materiale naturale şi high-tech: piatră, beton aparent, sticlă, serigrafii, Corian, riflaje diverse. Detaliile perfect realizate subliniază aerul conceptual al amenajării şi odihnesc privirea, în timp ce mobilierul colorat şi confortabil duce imediat gândul către relaxare. Cele 40 de camere destinate cazării sunt grupate în două volume perpendiculare de înălţime P+3, cu tract simplu şi holuri-cursive orientate diferit, pentru a creşte gradul de intimitate al camerelor.
Lumina naturală prezentă în toate spaţiile publice aduce un plus de confort şi pune în valoare jocurile de texturi imaginate de arhitecţi. Cele două săli de conferinţe amplasate la parter sunt singurele volume cu pereţi opaci, detaşându-se la exterior sub forma unor paralelipipede din piatră de culoare gri, care stau la baza construcţiei aerisite a nivelurilor superioare, vitrate.
Prin demersul de restaurare şi expunere a vilei Art Nouveau ca pe o bijuterie de arhitectură, vizibilă dinspre stradă ca element-simbol al hotelului şi admirată din toate spaţiile interioare şi exterioare deschise publicului, noul hotel Privo aduce în prim-plan valorile culturale din Târgu Mureş, pe care vizitatorii sunt invitaţi să le cunoască şi experimenteze la pas, parcurgând o sută de ani în cinci minute – distanţa dintre hotel şi esplanada centrală a oraşului.