fbpx

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

Imaculate sunt lucrurile la care ne gândim cu plăcere atunci când mintea noastră caută zone de confort în urbanul aglomerat, în mijlocul evenimentelor neprevăzute sau în conotaţii costisitoare pentru acţiunile noastre. Începuturi impecabile, fâşii plane pentru noi liste de rezoluţii, materiale curate în care ne împrietenim cu stilul şi cu constituţia personală, fibre care păstrează impulsul natural pentru erotism şi converg în poveşti contemporane ce îşi au referinţele în trecut, prezent şi viitor. IMACULATURA înseamnă Anca Adina Cojocaru şi Irina Constantin, un duet creativ-organizatoric care schiţează, cu paşi mici, dar entuziaşti, liniile directoarele ale designului românesc de păstrat pentru posteritate.

Interviu de Ioana Casapu

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

Care e povestea din spatele IMACULATURA? Cine este Anca Adina Cojocaru şi care e universul ei creativ, backgroundul său?  

IMACULATURA a fost soluţia mea, a pornit ca o nevoie personală de a găsi un sens. De asemenea, aveam mult timp liber. Am dorit să fie teritoriul meu curat şi liber, unde pot fi eu, fără blocaje exterioare. Sunt grafician de mai mulţi ani, şi nu toate ideile şi conceptele pe care le produc văd lumina zilei sau a tiparului. Astfel, IMACULATURA sunt eu, fără cenzura pe care o suportă ideile mele când creez pentru alţii.

Ai adunat concepte simple, populare şi totuşi îndrăzneţe, şi le-ai transformat în haine cu poveşti traduse într-un label de modă alternativ. Care e filosofia ta?

Experienţe şi emoţii personale, toate lucrurile pe care le-am făcut prin IMACULATURA până acum sunt referinţe sau metafore ce îmi descriu relaţiile, dezamăgirile, gândurile, iluziile sau convingerile. E ceva psihanaliză în asta, ştiu. Autenticitatea, mai puţin airbrushing, concepte curate şi tăieturi simple. Nu atât de multă modă cât, mai degrabă, un gând.

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

Care e piesa preferată pe care ai adus-o la viaţă şi ce plănuieşti să mai creezi?

Acum vreo două luni aş fi răspuns: „Nu mă uita”, mănuşa inversă, care-ţi păstrează în palmă lucruri pe care nu vrei să le uiţi. Acum, îmi vine să privesc des „Universul lăuntric”, mă ataşez de buzunarele deta­şabile „Te port peste tot”, mi se pare dureros setul de batiste „la soeur, le frere, la mere, le pere”. În momentul ăsta nu pot să aleg una singură. În curând scoatem „Parpalacul erotic”, o altă piesă din Colecţia invizibilă pe care vreau să o văd în carne şi oase.

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

Cine e Prinţesa Pulii? Spune-mi povestea ei.

Prinţesa Pulii e pierderea inocenţei sau poate felul meu de a mă elibera de aşteptări vechi şi nerealiste. Ideea mi-a venit cam la un an înainte să apară fusta în colecţie. Aşa că am avut timp să mă gândesc şi să vorbesc des­pre ea cu prietenii, unii spunându-mi să nu o fac, căci ar fi prea vulgar. Dar eu nu o văd aşa, mai curând am sentimente amestecate de nostalgie, milă şi admiraţie pentru ea.

Dacă Scufiţa Roşie şi Mica Sirenă s-ar întâlni pe stradă într-o bună zi, ce ar face, în povestea ta? Ce haine Imaculatura ar purta, unde s-ar duce şi cum ar curge ziua lor?   Sună a glumă clasică:

Scufiţa Roşie şi Mica Sirenă intră într-un bar, să spunem Gaia (n-am fost niciodată, dar am auzit că acolo sunt la modă balurile mascate). Îşi poartă propriile costume, fără vreun retuş, aici merge orice. Toată ziua e o pregătire. Toată noaptea e o aşteptare.

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

Busuioc sau praf de puşcă?

Praf de puşcă.

Philip Lim sau Junya Watanabe?

Philip Lim.

Hedi Slimane sau Alex Prager?

Alex Prager.

Cum percepi viitorul designului românesc? Ce lipseşte, ce ai adăuga în ecuaţie pentru a o întregi şi ce se poate face pentru a educa publicul?

Nu ştiu, viitorul modei nu mă preocupă. Văd lucruri pe care unii designeri români le fac şi mă entuziasmez. Piesele au mai mult concept, mai puţine efecte speciale. Cred că spec­tatorul-consumator e atât de bombardat cu billboard-uri, ad-uri, cover-uri, spread-uri de modă că în cele din urmă se educă invo-­l­un­­tar prin mimetism. Copiază o estetică re­petitivă, comună, care sper să deschidă în ce­le din urmă gustul spre ceva mai mult, spre piesele de designer care au şi miză, şi idee.

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

Cel mai imaculat mix la care te poţi gândi?

Copilărie, lapte proaspăt, pânză albă. Mix: După ce-şi bău laptele, copilul se culcă cu gândul la pânze albe.

Irina Constantin, partenera ta, te-a ajutat mult de când ai devenit designer. Poves­teşte-mi despre prietenia voastră, munca pe care o faceţi împreună şi proiecte de viitor.  

Pe Irina am cunoscut-o la vreo săptămână după prima serie, după IMACULATE. Înainte de asta lucrasem mai mult singură şi mă cam săturasem, e un lucru bun să ai pe cineva cu care să vorbeşti despre ce faci, în timp ce faci. Am început să lucrăm împreună aproape imediat, am organizat primul nostru eveniment – I MACULATE pe viu. S-au legat lucrurile, ne-o fi unit destinul. Eu creez conţinutul, ea îl comunică. Amândouă muncim mult, eu am pe lângă asta proiectele de design grafic, ea un job. Încă ne dumirim cum să fim şi prietene.

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

Cum ai descrie necesitatea pentru sexualitate în modă? Cum relaţionezi cu ea în colecţiile tale?

Moda este îmbibată de imaginea sexului. Aranjată, distorsionată, idealizată. Am găsit pe net jocul ăsta amuzant, „fashion or porn” se numea, în care puteai vedea doar o parte a imaginii şi trebuia să ghiceşti dacă e legată de modă sau de industria porno. Nu era de­loc uşor să nimereşti răspunsul corect. Cred că există o necesitate a sexualităţii, dar ca nevoie de a-i privi reprezentările cu sinceritate. Sunt lucruri care mă preocupă, repre­zen­tarea şi percepţia sexualităţii. În curând, vrem să scoatem o piesă, „Parpalacul erotic”, un trench în stil Colombo, care pe căptu­şea­lă va avea imprimat un inventar vizual cu ima­gini erotice. E un alt mod de a te raporta la sexualitate, prin naraţiune sau repre­zen­­tare explicită. În mod normal, hainele o ex­plo­atea­ză indirect, o sugerează, o re-creează.

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

STRICTUL NECESAR –  Linie de esențiale

Este o linie de piese esențiale felului in care am crescut. Împreună le ține setul de 4 batiste imprimate în limba preferată a mamei, în franceză. Împărțite firesc, să ajungă câte una pentru fiecare: la soeur, le frère, la mère, le père. Fiecare cu partea sa de suferință (de primit și de dat). STRICTUL NECESAR inventează un șifonier simbolic ocupat de haine înrudite: șorțul surorii, prațtia fratelui, halatul mamei și cămașa tatălui. Fiecare văzut acum mai mare, mai frumos, invers sau degeaba:  șorțul crescut într-o rochie;  praștia oscilantă între accesoriu, armă și jucărie;  halatul purtat invers, cu spatele în față, cu sau fără cordon, desfăcut sau încheiat la nasturi;  4. cămașa inseparabilă de rochie.

STRICTUL NECESAR înseamnă mai mult.

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

IMACULATURA, povestea poveştilor unui brand de design românesc aspiraţional

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0