Într-o altfel de Veneţie…
În 1905, Abbot Kinney fonda în California micul oraş Venice. Numeroase canale şi gondolieri bine instruiţi, clădiri comerciale şi locuinţe ce imitau arhitectura miticei Veneţii, demonstraţii de aviaţie; pe scurt, un orăşel al plăcerilor care, în 1925, a fost anexat Los Angeles-ului.
Treptat, Venice a ajuns să reprezinte o stare de spirit: de-a lungul frumoasei plaje, artişti şi arhitecţi şi-au testat limitele, experimentând continuu. După ce cel de-al Doilea Război Mondial, Venice a devenit locul de întâlnire al Generaţiei Beat, iar apoi „leagănul” mişcării artistice „Light and Space”.
În prezent, vechiul orăşel a ajuns să constituie un veritabil fenomen imobiliar, ce contrazice vechiul model de dezvoltare urbană a suburbiilor. Casele şi terenurile se vând la preţuri foarte mari, noii proprietari amplifică structurile deja existente sau construiesc altele la o scară mult mai mare.
Acum câteva zeci de ani, cunoscutul arhitect Steven Ehrlich şi-a cumpărat şi a reamenajat în această fascinantă zonă a Californiei o locuinţă în stil Craftsman. După o lungă perioadă în care a locuit în Santa Monica, s-a întors în Venice, achiziţionând un teren „de colţ” pentru a-şi construi o locuinţă. Astfel a luat naştere în 2003 „700 Palms”, o casă foarte generoasă, ce valorifică la maximum lotul existent şi dă seama de toate libertăţile şi constrângerile arhitecturii rezidenţiale din această zonă.
teven Ehrlich şi-a gândit casa nu raportându-se la limitele seci ale lotului, ci ţinând cont de intersecţia şi jocul volumelor, precum şi de liniile de forţă ale zonei. În primul rând, pentru a sublinia caracterul privat al ansamblului, a ridicat pereţi translucizi în jurul întregii case; apoi, a marcat lotul şi pe verticală, construind o structură de tip „colivie” ce îmbracă locuinţa pe trei laturi.
Întregul ansamblu arhitectural este conceput pentru a umple la maximum spaţiul existent. Cu toate acestea, în interior, locul se dovedeşte extrem de generos, dezvăluind surprinzătoare intersectări de spaţii al căror farmec este potenţat prin alegerea sistemelor de iluminat.
Ehrlich a folosit pentru propria-i locuinţă materiale brute, neprelucrate, perfect adecvate peisajului plajelor din apropiere. Structura este din lemn şi oţel, iar la interior suprafeţele sunt păstrate fără culoare: texturile sunt astfel libere să ofere un profil aparte fiecărei încăperi.
Ceea ce individualizează locuinţa este dinamismul spaţiilor: aproape că nu există nicio barieră între interior şi exterior, iar elementele de amenajare alese amplifică armonia intrinsecă a casei. Intrarea destul de mică „explodează” în volumul principal: zona de zi foarte înaltă, ce înglobează un living şi un dining, este delimitată pe trei laturi de uşi glisante de mari dimensiuni; când se deschide total către exterior, devine un pavilion în aer liber, astfel încât proprietarii se pot bucura din plin de clima oceanică temperată.