Microsoft București/Timișoara – reîntoarcerea la onest, natural
Amenajarea birourilor Microsoft, sediile din București și Timișoara, a constituit o bună ocazie pentru echipele de arhitecți de a se interoga asupra paradigmei designului spațiilor în care lucrăm. Într-un context în care tehnologia este deseori greșit înțeleasă, îndepărtându-se de factorul uman sau în condițiile în care, nu de puține ori, accentul cade, în mod nefericit, pe imitație (ceramica ce imită piatra sau lemnul ori chiar textilele, tapetul cu aspect de cărămidă, covorul care se transformă în iarbă etc.), este tot mai simplu ca designul să cadă pradă trendurilor momentului sau conturării unui mediu artificial și de cele mai multe ori alienant.
Citându-l pe Kengo Kuma, arhitecții sunt adepții crezului acestuia legat de importanța lemnului în designul secolului 21, în condițiile în care secolul trecut a fost dominat de materiale precum metalul sau betonul. Astfel, lemnul devine unul dintre materialele naturale pe a căror prezență se mizează la Microsoft.
Promovând un design simplu și onest și conturând un fundal neutru pe care îl vor anima oamenii cu personalitățile și interacțiunea lor, amenajarea își alege cu grijă și prietenie materialele și texturile: plută, placaj, fetru. În acest fel, nu culorile sau textilele care fac trimitere la lumea vegetală invadează spațiul pentru a-l „înveseli” și a-l face mai familiar celor care îl utilizează, ori a le da iluzia unei apropieri de natură. Dimpotrivă, materialele și texturile selectate sunt, așa cum și-au dorit arhitecții, cât se poate de naturale.
Lemnul, spre exemplu, se regăsește intercalat cu fâșii de sticlă pentru a „sparge” imaginea clasică a marilor suprafețe vitrate existente în cele mai multe clădiri de birouri. Această prezență masivă în interior a sticlei aduce sentimentul supra-expunerii și, în funcție de momentul zilei și de interacțiunea cu lumina, sticla se poate transforma într-o prezență opacă, „întunecată”. Intercalarea sticlei cu lemnul, la care recurg arhitecții, are un efect eliberator, creând un spectru vizual agreabil.
Prezența luminii în spațiu este, s-ar putea spune, personajul principal al amenajării celor două birouri unite prin concept și prin dorința de a contura un mediu în care lumina, în variantele sale – naturală și artificială – să reprezinte o prezență constantă. Cu atât mai mult cu cât Timișoara are o legătură specială cu lumina, având în vedere că a fost primul oraș european care a beneficiat de iluminat public electric și al doilea din lume după New York.
Legătura cu istoria și tradiția a mers și mai departe utilizându-se, atât în scop funcțional, cât și decorativ, corpuri de iluminat de la ELBA, fabrica timișoreană de corpuri de iluminat veche de 100 de ani. În cazul Microsoft București, cromatica a fost și mai mult domolită, pentru a scoate în evidență naturalul materialelor. Panourile fonoabsorbante devin, prin formă și culoare, puncte
în care intersectează funcționalul cu esteticul. Mobilierul respiră în voie în ambele amenajări, iar ambientul este unul destins, care pariază pe onestitatea și naturalul lucrurilor care ne înconjoară.
PROIECT: Amenajare de interior; ADRESĂ: București: Globalworth Tower; Timișoara: Openville building; ARHITECTURĂ DE INTERIOR BUCUREȘTI: Corvin Cristian Studio, KLAB Arhitectura; Echipa: Claudiu Bica, Gabriela Roșca, Alina Stoica, Alia Al Jabbari, Vlad Hani; ARHITECTURĂ DE INTERIOR TIMIȘOARA: Corvin Cristian Studio, Plusminus Arhitectura; Echipa: Adrian Oancea, Gabriela Roșca, Alina Stoica, Claudiu Bica, Ana Mălăianu, Vlad Hani; FINISAJE PARDOSELI: Decor Floor; ANUL FINALIZĂRII: 2018
Proiect prezentat în igloo 189 / apr-mai 2019
