MMBB Arquitetos
„Arhitectura nu este o practică izolată, ea trebuie întotdeauna gândită în ansamblul oraşului.” Acest principiu defineşte perfect activitatea celor de la MMBB Arquitetos, un birou de arhitectură fondat în 1966 de către Angelo Bucci, Fernando de Mello Franco, Marta Moreira şi Milton Braga. De altfel, grupul s-a remarcat tocmai prin proiecte publice complexe, ce urmăreau direct procesul de dezvoltare urbană.
Principiul se aplică însă şi atunci când au de construit un singur edificiu sau o simplă casă. „A face o casă, două, mai multe case înseamnă a construi o faţadă pentru oraş“, sunt de părere aceşti tineri arhitecţi.
Cei patru s-au cunoscut în anii ’80, în timpul cursurilor de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii din Sao Paolo şi au descoperit că au acelaşi proiect preferat: imobilul FAU – USP, realizat de Vilanova Artigas. De aici, şi influenţa aşa-numitei „Escola Paulista” asupra creaţiilor biroului MMBB. Tot în această perioadă, tinerii arhitecţi şi-au făcut ucenicia lângă un arhitect pe care îl admirau foarte mult: Paulo Mendes da Rocha. A fost un parteneriat din care au rezultat proiecte precum Poupatempo Itaquera sau recuperarea Oca, împreună cu Niemeyer, în Parcul Ibirapuera din Sao Paolo.
Aprecierea principiilor Mişcării Moderne i-a determinat de asemenea să folosească foarte mult betonul în proiectele MMBB, ţinând totodată cont de libertatea formală pe care acest material o oferă. „Betonul doar atinge contururile înainte de a lua o anumită formă, iar acest lucru permite arhitecţilor să creeze variat”, argumentează Milton Braga. Îi citează, ca exemple ale acestei versatilităţi, pe Oscar Niemeyer – „care explorează întreaga opacitate a betonului” – şi pe Paulo Mendes „care transformă betonul într-un material uşor şi surprinzător”.
MMBB Arquitetos menţin şi în prezent parteneriatul cu Proenge Engenharia, birou care le-a oferit consultanţă şi i-a ajutat în realizarea proiectelor de infrastructură urbană, precum linii şi staţii de autobuz, pieţe, locuri unde se pot plăti diverse taxe (de autostradă etc.) şi, în 1999, parcajul subteran din Parcul Trianon, în Sao Paolo, proiect premiat la cea de-a patra Bienală Internaţională de Arhitectură. Este vorba de o parcare continuă, fluidă, conectată foarte bine la oraş. Pentru că trebuia să nu afecteze configurarea pieţei, proiectul parcării subterane din Trianon avea la dispoziţie un spaţiu destul de mic, situat între o porţiune centrală a pieţei, delimitată de trotuare, şi o uşoară înălţare inclusă între suprafaţa/planul terenului şi tunelurile de circulaţie situate mai jos. Astfel, parcarea se defineşte printr-o geometrie impusă de aceste limite. Cu toate acestea, pune în evidenţă o logică şi o simplitate care o fac deosebită şi, în acelaşi timp, extrem de practică/utilă. 500 de structuri de staţionare au fost unite într-un singur circuit, orizontal şi vertical, conectat în punctele sale extreme la străzile oraşului. Continuitatea spaţială devine astfel principala valoare a proiectului, diminuând senzaţia de izolare pe care ţi-o provoacă orice construcţie subterană.
Un alt proiect important realizat de arhitecţii de la MMBB a luat naştere în urma unui seminar cu tema „Inserţii”. Intervenţiile propuse s-au realizat în zona Choupal, punctul din care urma să pornească o reţea de metrou, la intersecţia cu o nouă staţie de circulaţie (un loc unde să se poată schimba diferite mijloace de transport). Integrarea în ţesutul urban a structurilor deja existente, articularea unor variate căi de circulaţie, stabilirea unor puternice puncte de contact între noile sisteme şi oraş, acestea au fost obiectivele pe care trebuia să le atingă proiectul celor de la MMBB. Decizia a fost aceea de a construi o staţie care să se întindă pe ambele margini ale râului Mondego, al cărui nume a fost împrumutat de compania de metrou. În final, a rezultat un edificiu care adună şi articulează toate modalităţile de transport într-un singur spaţiu, cu o structură specială, impusă de faptul că fiecare sistem de circulaţie dispune de un nivel propriu.
Dintre clădirile realizate de MMBB Arquitetos amintim de asemenea Sediul agenţiei de publicitate „DPTO. Propaganda e Marketing”, pentru care au primit în 1995 premiul I la concursul organizat de Institutul Arhitecţilor din Brazilia, şi Şcoala FDE (Fundaţia pentru Dezvoltarea Educaţiei), Campinas F1. Primul proiect a optat pentru o geometrie simplă, adecvată construirii cu elemente prefabricate şi generatoare de spaţii regulate, ce îndeplinesc dorinţa proprietarilor ca spaţiile de lucru să fie cât mai flexibile. Cel de-al doilea a ţinut cont de vârsta mică a şcolarilor şi a integrat terenul sportiv acoperit spaţiilor propriu-zise, de studiu, ale şcolii, inducând astfel senzaţia de spaţialitate şi accentuând latura ludică.
Arhitectura celor de la MMBB poate fi astăzi găsită în Sao Paolo, în Orlândia sau în Ribeirao Preto. În aceste oraşe, arhitecţii au proiectat şi au realizat locuinţe, sedii de birouri, clinici, folosind betonul în dialog cu sticla şi lemnul, construcţii de o reală calitate.