MNEMONICS FREESPACE la Biennale di Venezia 2018

Proiectul Mnemonics reprezintă România la cea de-a 16-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia 2018, la secţiunea Participări Naţionale.

Proiectul se desfășoară în două spaţii expoziţionale: Pavilionul României din Giardini della Biennale şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

FREESPACE este tema celei de-a 16-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia – lansată de curatorii Yvonne Farrell şi Shelley McNamara  și reprezintă generozitatea spiritului și acel sens al umanității pe care arhitectura îl găzduiește în centrul propriei sale agende, concentrându-și atenția asupra calității spațiului însuși.FREESPACE va celebra generozitatea, grija și reponsabilitatea, dar și dorința de angajare.

Credem că toată lumea are dreptul să beneficieze de arhitectură. Rolul arhitecturii este de a adăposti trupurile noastre, dar și de a ne ridica spiritele. Un perete frumos care formează o margine a străzii oferă plăcere trecătorului, chiar dacă acesta nu va intra niciodată în interior. Freespace va dezvălui diversitatea, specificitatea și continuitatea arhitecturii. Putem dezvălui capacitatea arhitecturii de a se conecta cu istoria, timpul, locul și oamenii. Aceste calități susțin capacitatea fundamentală a arhitecturii de avea și stabili o legătură semnificativă între oameni și loc.

Datele de desfăşurare a celei de-a 16-a ediții a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură 2018 – la Biennale di Venezia sunt:

– 24-25 mai 2018: pre-vizionare pentru presa de specialitate și invitați;

– 26 mai 2018: deschidere pentru public;

– 25 noiembrie 2018: închidere.

Organizatorii prezenței României la cea de-a 16-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia sunt: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Institutul Cultural Român vor asigura, în limita bugetelor aprobate, finanţarea proiectului câştigător.

Autorii expoziției sunt: Romeo CUC, Mihai GHEORGHE, Irina Petra GUDANĂ, Roxana POP, Raluca SABĂU, Vlad TOMEI

Curator: Romeo CUC
Comisarul României la Bienala de Arhitectură: Attila KIM
Design: Raluca SABĂU
Design grafic: Roxana POP
Comunicare & PR: Irina Petra GUDANĂ
Art director: Mihai GHEORGHE
Copywriter: Vlad TOMEI
Cartoline: Mihai GHEORGHE & Vlad TOMEI
Producție & execuție: Atelier Drag, Atelier VAST, Manopera Solutions
Partener: Supersomething
Colaboratori: Asociația De-a Arhitectura, Asociația Komunitas, CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu
Sponsori: Bosch Rexroth Blaj, Caparol România
Website: Codekraft, Mihai GHEORGHE, Irina Petra GUDANĂ, Vlad TOMEI
Fotografie: Laurian GHINIȚOIU, Andrei MĂRGULESCU
Proiect inițiat de Asociația UnDa Verde

FREESPACE  este o temă – extrem de bogată semantic – ce include și sensul libertății și al lipsei de restricții într-un spațiu. Tocmai acest spațiu, dintr-o lume imaginară, ne este și mai familiar, mult mai aproape, evident confortabil și chiar prețios pentru că astăzi, într-o lume a discrepanțelor sociale și a discontinuităților în comunicare, ne raportăm cu și mai mult drag la copilărie.

FREESPACE ÎN ROMÂNIA Pentru copiii ultimelor decenii din România, un timp cu o bogăție de imagini de neînlocuit, marcat de libertate și curiozitate pentru necunoscut are, de cele mai multe ori, o scenografie statică, în afara axei timpului: spațiul dintre blocuri.

Chiar dacă dezvoltarea și creșterea accelerată ale multor localități mici și mari au avut multe reușite, practica urbanismului liber sau sistematizarea orașlor a rezervat un statut incert spațiilor unde erau promise parcuri și oaze verzi pentru locuitori. Rezultatul s-a materializat într-un spațiu interstițial al țesutului urban nou, cu dotări de cartier ascunse în spatele blocurilor înalte. Uitat în planul îndepărtat al priorităților „de reprezentare” ale urbanismului angajat, spațiul dintre blocuri a revenit de drept locuitorilor din proximitatea lui, ca un dat, un spațiu găsit pe care nimeni nu îl revendică, dar care aparține tuturor.

De multe ori, replicând curtea casei, spațiul dintre blocuri este folosit ca o extensie a apartamentului pe post de zonă de trecere, parcare, garaj, grădină de flori ș.a.m.d., însă potențialul său este îndeplinit atunci când locuitorii formează o comunitate care îl integrează în cadrul ei. Cel mai probabil, imaginea iconică a acestui spațiu rămâne cea a copiilor jucându-se, construind lumi invizibile într-un loc gol şi cumva protejat de privirile părinţilor de la etaj, între blocuri.

Imaginea libertății de apropriere prin joc a unui spațiu gratuit rămâne pentru copiii ultimelor decenii ale istoriei României un reper asociativ puternic al unei mnemotehnici ce păstrează vii amintirile copilăriei – prieteni, jocuri, accidente, întâmplări, scara blocului și „cheia atârnată la gât”.

MNEMONICS

Cuvinte-cheie: liber, gratuit, spațiu, urbanism în România, oraș, între blocuri, memorie, amintire, ars memoriae, homo ludens

Teritoriul dintre blocuri al oricărui oraș din România este un cadru, o scenografie a tuturor și a nimănui deopotrivă.

Spaţiul dintre blocuri” este inamovibil şi imperturbabil, dar pentru oamenii locului este o lume plină de amintiri comune şi individuale, diferite în funcţie de percepţia fiecăruia. O lume colorată de cele mai populare jocuri ale vremii.

Sub aceste influenţe, proiectul MNEMONICS propune o metaforă a spațiului liber, gratuit, aducând în prim-plan simbolurile fundamentale ale jocurilor dintre blocuri.

Într-un cadru lipsit de culoare, în afara oricărui fus orar este propusă o scenografie atemporală și experiența unor jocuri ce au dominat ultimele decenii ale copiilor din România.

Experiența unui spațiu devine repetabilă la nivel mental prin accesarea unui cadru și a unei emoții imortalizate în acel cadru. Spațiul respectiv devine suportul unor povești. Acțiunile cele mai încărcate de emoție se transformă în amintiri puternice, inseparabile de spațiul genezei lor. Tehnica antică de colectare a amintirilor, ars memoriae, se bazează tocmai pe ţesătura gândurilor și emoțiilor pe un suport spațial, investit cu semnificație, imposibil de uitat.

Pavilionul României situat în Giardini din cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția, găzduieşte metafora discretă a spațiului dintre blocuri și este completat de instalația din Galeria IRCCU, cu rol informativ, reamintind trecerea între blocuri și locuință prin casa scării – un alt cadru-reper memorabil al urbanizării secolului trecut din România.

Respectând direcția discursului conceptual o abordare scenografică utilizează elemente de recuzită din repertoriul spațiului liber dintre blocuri, din zona locurilor de joacă. Rezultă o scenografie complementară discursului expoziției – un cadru neutru în care se intersectează povești, întâmplări, râsete, amintiri, momente, jocuri imaginate și esențial – jocuri imprimate delicat, luminos și cald în memoria noastră.