Cercetarea efectuată asupra locuirii bucureștene din Vatra Luminoasă, cartier de locuințe sociale care apărea în perioada 1933-1949, fiind conceput de către Ioan Hanciu și Nicolae Aprihăneanu după modelul orașelor-grădină, a avut drept rezultat o expoziție găzduită de Institutul Cultural Român din Paris la început de an și apariția unui catalog cu prețioase documente de arhivă și fotografii actuale. Pentru a lua un puls (și) mai personal al demersului, i-am adresat câteva întrebări comisarului expoziției, arh. Jérémy Vercken de Vreuschmen, strănepotul arh. Ioan Hanciu.

Câteva detalii care încă te surprind în timpul plimbărilor prin Vatra Luminoasă?
Mă surprinde să văd, spre exemplu, vița-de-vie plantată în anii 1930, acoperind casele și luând amploare de la an la an. Grădina strămătușii mele oferă un spectacol bucolic, cu plantele sale exotice, lămâi verde, aloe vera, grădina de legume cu roșii și găinile care fac zilnic ouă proaspete. Îmi place să mă plimb în jurul Parcului Național, unde veneam în vacanțele de vară pentru a petrece ore întregi la Bazinul Olimpic. Anul acesta am descoperit așa-numitul „cartier al profesorilor”, foarte aproape, cu case în stil Art Deco și moderniste între Parcul Național și Piața Muncii.

Ce putem învăța din modelul orașului-grădină în contextul actual?
Pandemia a subminat modelul în care trăim în marile orașe. Adică, locuirea într-un apartament, care este uneori mic și neluminos din cauza costului ridicat al locuințelor din capitale. Contribuția socială a cartierului Vatra Luminoasă a fost extraordinară!

Case cu grădină pentru cultivarea fructelor și a legumelor, cu lumină și spațiu. Ceea ce poate părea un lux astăzi era atunci un drept al muncitorilor și funcționarilor publici. Toate facilitățile din proximitate, magazine, spații verzi etc. sunt astăzi actualizate prin conceptul de „orașul sfertului de oră”. Tot ce lipsește cartierului este un spațiu hibrid cultural/cafenea pentru a completa ideea inițială a proiectului.

O scurtă „invitație la călătorie” pentru a incita bucureștenii, și nu numai pe ei, să descopere Vatra Luminoasă:
Ar trebui să înceapă plimbându-se în voie pe străzile cartierului pentru a vedea numeroasele tipologii de locuire pe care le-am surprins în catalog. Apoi să continue cu o raită în Parcul „Ottoi Călin”, și cu descoperirea magazinelor de pe strada Vatra Luminoasă. A nu se rata casele lui Horia Creangă, pe strada Lt. Victor Manu, sau locuințele sovietice proiectate după modelul „Cvartalului” în anii 1950. Parcul Național este ideal pentru o înghețată și un moment de relaxare lângă lacul artificial, după vizitarea cartierului.

Un proiect viitor inspirat de întreaga experiență a expoziției și a catalogului?
Alături de colegii mei francezi și români de la Paris vom demara o analiză a orașului București împreună cu studenții francezi de la școala de arhitectură ENSA Val-de-Seine. Va fi vorba despre a înțelege specificul orașului, diferitele sale tipologii etc. Vom prezenta analiza și proiectele lor de arhitectură și urbanism în cadrul unei expoziții programate pentru primăvara viitoare la Paris, care va face și obiectul unei publicații.

Interviu publicat în Agenda din igloo #204 / octombrie-noiembrie 2021 / Post Covid City