Open Air jazz, de 22 de ani la Gărâna Jazz Festival

Satul Gărâna din Munţii Apuseni a devenit destinaţie recurentă pentru iubitorii muzicii jazz încă din 1997. Pe scenele festivalului au urcat sute de artiști, iar publicul – un total de zeci de mii – a ascultat vrăjit jazz-ul de cea mai înaltă calitate și ritmurile de avangardă. Despre viaţa unui festival ca un Woodstock contemporan ne-a povestit Simona Giura, executive Fundaţia Culturală Jazz Banat, organizator Gărâna Jazz.

Care sunt elementele care fac din Gărâna Jazz Festival o experienţă deosebită?
În primul rând, credem că muzica și muzicienii sunt aleși „pe sprânceană”. Dintre cei mai buni. Nu contează dacă sunt „monștri sacri” sau la începutul carierei, important e să aibă ceva de transmis și să o facă în cel mai grozav mod cu putinţă. Jazz-ul este deschis, plin de posibilităţi.

Apoi atmosfera. Acolo oamenii se cunosc, acolo s-au legat prietenii, copiii de la primele ediţii își aduc acum copiii. Mulţi artiști se așază pe butuci și ascultă muzica altor artiști, interacţionează cu cei din public, beau împreună, discută, fac fotografii.

Și, nu în ultimul rând, natura: lacuri, păduri, munte, râuri, poteci. Ai ce face de la răsăritul soarelui până la următorul răsărit, 24 de ore din 24. Liber, fără etichetă, fără reguli. Doar bun simţ!

Gărâna Jazz vă invită între 11 și 14 iulie pentru zile și seri de muzică pe trei scene: Poiana Lupului, Hanul „La Răscruce” și Biserica Catolică din satul Văliug. Așa cum ne-am obișnuit, la Gărâna se ascultă proiecte experimentale care ne dezvăluie schimbările de direcţie din jazz-ul contemporan.

Iar concertele de anul acesta ne invită să descoperim forme noi. În deschiderea festivalului, pe 11 iulie, la Poiana Lupului, Jan Garbarek Group feat Trilok Gurtu susţin un concert-eveniment ce promite o călătorie muzicală senzorială. Pe 12 iulie, Giovanni Guidi Quintet urcă pe scena mare, iar pe 13 iulie ne întâlnim cu Lars Danielsson & Paolo Fresu. Ultima zi a festivalului, 14 iulie, aduce trei proiecte foarte speciale: Philipp Gropper’s Philm, John Surman Trio și Maciej Obara Quartet.

Iar finalul legendar este asigurat de un veritabil ,,tur de forţă’’ made in USA – Moshulu (cu Jeff Berlin – bass, David Sancious – chitară, Dennis Chambers – baterie, Oz Noy – chitară) și Bobby Previte’s Classic Bump Band (cu Ray Anderson – trombon, Marty Ehrlich – saxofon alto, Wayne Horvitz – pian, Jerome Harris – bass, Bobby Previte – baterie).

Articol apărut în Banchiza Urbană #13 – vară 2019

cop_bu13_shop