Papiota

Deja vu. În centrul vechi, pe Lipscani, o cafenea. Cafenea-atelier. Atelier de croitorie. Un bar cu tematică, cu iz vintage şi aer chic: Papiota. Deja vu, pentru că ne aduce aminte de atelierele care populau această zonă până nu prea demult, iar ideea face parte dintr-un şir de tematici de baruri inspirate din activităţile specifice centrului vechi.

Text: Olivia Safer
Foto: Corvin Cristian

Papiota

„Memoria locului e o parte importantă din orice proiect al nostru”, ne mărturiseşte arhitectul Corvin Cristian. Vechile ateliere de croitorie sau magazinele de rochii de mireasă (exista unul chiar sub PAPIOTA) au fost sursa de inspiraţie în acest caz şi au sugerat cumva şi numele localului, cu aluzie ironică la fosta SUVEICA.

Papiota

Într-o manieră de tip „revival”, cafeneaua este imaginea atelierului de altădată reflectată în lentila conteporaneităţii, în care obiectele, astăzi vintage, devin centrul atenţiei. Mesele vechi de croitorie şi scaunele ca de sufragerie au fost găsite, primite sau confecţionate. Neoanele model de întreprindere au fost aduse chiar dintr-o întreprindere. Maşinile de cusut Ileana, Rodica şi Monica s-au găsit pe la diverse cunoştinţe. Papiote şi suveici de la Bucur Obor, expuse ca la muzeu, şi material textil la kilogram de la en gros. Câteva Burda le-a adus Vlad de la mama lui. Atenţia pentru detaliu merge până la băncuţele inscripţionate cu număr de inventar.

Papiota

Singurul obiect cu adevărat original, şi nou, confecţionat cap-coadă este barul, de altfel atipic, care constă într-o tejghea unică, împărţită deopotrivă de clienţi şi barman la acelaşi nivel. O fâşie verticală din tablă groasă delimitează zona clienţilor de cea de servire.

Papiota

Pasiunea pentru obiectele vechi şi gestul de a salva în sine sunt adevărata temă a amenajării. Nuanţele pot varia de la o simplă nostalgie până la manie şi rămân a fi depistate de privitori. Există însă şi un sens reparator în tot acest demers, al memoriei şi al locului.

Papiota

Papiota