fbpx


White November igloo

Participatory City. 100 Urban Trends

Proiectul BMW Guggenheim Lab a pornit în 2011 ca o structură temporară ce va călători în oraşe importante, stabilind un fundal pentru dezbateri şi idei legate de spaţiul urban: când şi cum mai pot fi schimbate oraşele actuale? cum se poate stabili care este direcţia corectă de dezvoltare a unui oraş care se transformă zi de zi? care mai este sensul (dacă există) al marilor aglomerări urbane? La inaugurarea din New York, activităţile laboratorului s-au concentrat pe discuţii legate de confortul urban, sub umbrela „Learning by talking”; a urmat Berlin, unde accentul s-a mutat pe „Learning by doing”, iar în Mumbai programele au explorat mai ales modul în care este percepută relaţia public/privat.
Experienţele adunate în cele trei metropole au fost deja sintetizate într-o publicaţie în 3 volume – „100 Tendinţe Urbane”, iar pe 11 octombrie, la Solomon R. Guggenheim Museum în New York, s-a deschis expoziţia „Participatory City”, un eveniment care închide traseul laboratorului urban, lăsând însă loc de dezvoltare pentru multe idei şi proiecte inovative.

Interviu realizat de: Viorica Buică

Participatory City. 100 Urban Trends

Maria Nicanor, curator BMW Guggenheim Lab (alături de David van der Leer), a avut amabilitatea de a ne răspunde la o serie de întrebări despre parcursul proiectului şi despre expoziţia inaugurată la Guggenheim Museum.

Participatory City. 100 Urban Trends

Viorica Buică: BMW Guggenheim Lab a fost prezent în New York, Berlin şi Mumbai, trei oraşe diferite în termeni de urbanism, dar şi în ceea ce priveşte problemele de natură socială şi administrativă. Cum a fost primit Laboratorul în fiecare dintre acestea?
Maria Nicanor: Cele trei Laboratoare s-au diferenţiat foarte mult unul de celălalt, la fel cum oraşele în care au activat sunt extrem de diferite. Orice oraş propune o problematică specifică, inerentă istoriei sale şi oamenilor care trăiesc acolo şi, prin urmare, Laboratoarele au căutat să reflecte aceste diferenţe prin intermediul unor programe şi proiecte care s-au adresat provocărilor urbane ale fiecărei locaţii. Reacţiile provocate de prezenţa Laboratoarelor au fost, de asemenea, diferite în fiecare oraş, după cum, de altfel, am sperat să fie – în New York am avut un public foarte variat care a adoptat proiectul şi s-a implicat în programele noastre într-o măsură la care nu ne-am aşteptat; în Berlin, prezenţa Laboratorului a generat dezbateri publice foarte aprinse în legătură cu gentrificarea oraşului, chiar şi înainte de deschiderea sa oficială; iar în Mumbai, suprafaţa enormă a oraşului a impus mai multe locaţii în afară de cea centrală şi, prin urmare, am deschis Laboratoare-satelit ambulante în mai multe zone pentru a ne ajuta să ajungem la categorii de public cât mai diverse. În New York, am explorat noţiunea de confort în spaţiul urban, în Berlin ne-am concentrat pe ideea de creaţie, iar în Mumbai am vorbit despre conceptul de intimitate.

Participatory City. 100 Urban Trends

Participatory City. 100 Urban Trends

Participatory City. 100 Urban Trends

V.B.: Care au fost asemănările şi deosebirile cele mai evidente dintre proiectele dezvoltate în aceste oraşe? (atât în timpul călătoriei Laboratorului, cât şi acum, când aţi analizaţi diferitele experienţe). Aţi intrat în contact cu multe iniţiative locale şi proiecte mai mici, dar aţi beneficiat şi de o perspectivă din exterior.
M.N.: A fost interesant şi important să ne putem retrage după aceste experienţe pe trei continente diferite, ne-am dat seama că există mai multe lucruri care ne leagă decât lucruri care ne separă. În ciuda diferenţelor întâlnite de la oraş la oraş, similarităţile între lucrurile de care sunt preocupaţi oamenii sunt mult mai puternice decât pot părea la o primă vedere. În general, cu toţii tindem spre lucruri similare în experienţele noastre urbane de zi cu zi. Există unele subiecte pe care le-am discutat în Mumbai, cum ar fi calitatea apei potabile sau dezvoltarea locuinţelor informale în cadrul mahalalelor, care nu se aplică în cazul oraşelor vestice precum New York şi Berlin. Iar printre subiectele care s-au dovedit comune celor trei Laboratoare se numără căutarea confortului emoţional în spaţiile publice şi iniţiativele locuitorilor de a personaliza, de a-şi aduce propria contribuţie la aspectul oraşului, în mod activ.

Participatory City. 100 Urban Trends

V.B.: Cum aţi reuşit să filtraţi şi să sintetizaţi toată informaţia adunată pe parcursul a trei ani pentru a realiza expoziţia „Participatory city”? Care sunt subiectele asupra cărora insistă expoziţia?
M.N.: Este extrem de greu să rezumi trei ani de programe, evenimente şi proiecte de cercetare urbană sau munca oamenilor extraordinari şi talentaţi care au luat parte la proces. Am încercat să mă concentrez pe ideile principale pe care le-am discutat în toate oraşele pentru a crea un glosar al tendinţelor urbane pe care să-l putem folosi pentru a înţelege despre ce vorbesc oamenii cu adevărat atunci când discută despre viitorul oraşului lor.
Pentru a obţine acest lucru, am creat lista 100 Urban Trends from the BMW Guggenheim Lab, care poate fi consultată la www.100urbantrends.org. Expoziţia va rezuma călătoriile Laboratorului – locurile în care am fost şi oamenii care au făcut ca acest proiect să devină posibil, dar şi ideile cărora Laboratorul le-a dat naştere şi unele dintre proiectele pe care le-am generat, efectiv, în fiecare oraş, cum ar fi Water Benches în Mumbai, un set de bănci proiectate de Neville Mars de la MARS Architects, care colectează apa de ploaie în vederea refolosirii. O parte dintre aceste prototipuri au fost deja instalate în mai multe parcuri din Mumbai. În acest sens, expoziţia este organizată în jurul ideii că oamenii, şi nu infrastructura sau arhitectura per se, se află în centrul discursului urban.

Participatory City. 100 Urban Trends

V.B.: Astăzi, concepte precum „handmade city” sau „selfmade city” sunt discutate din ce în ce mai mult; aţi întâlnit exemple semnificative care pot ilustra aceste concepte?
M.N.: Într-adevăr, do-it-yourself este un trend major şi foarte vizibil în Berlin, unde, tocmai din acest motiv, am ales „Making” ca temă principală pentru Laborator. Ne-am dorit să punem accent pe nevoia oamenilor de a crea şi de a construi lucruri cu propriile mâini pentru a simţi că oraşul este cu adevărat al lor. Am lucrat cu mai multe grupuri de creatori din Berlin şi am iniţiat câteva proiecte bazate pe această direcţie. Una dintre tendinţele prezentate în expoziţie este chiar Maker Movement, care a luat o foarte mare amploare în ultimii ani.

V.B:. Vă amintiţi câteva întâlniri elocvente şi/sau emoţionante pe care le-aţi avut în pregătirea sau în timpul funcţionării Laboratorului?
M.N.: Ideea de bază a Laboratorului este că oraşele sunt făcute pentru oameni de către oameni şi, prin urmare, calitatea colaborării noastre cu grupuri, indivizi şi organizaţii din fiecare oraş în care am fost prezenţi a făcut ca experienţa să fie una valoroasă. Îmi amintesc de o serie de întâlniri de la încheierea Laboratorului din New York, când mai mulţi locuitori din zona adiacentă sitului Laboratorului erau supăraţi că plecăm după ce le oferisem o vară întreagă de programe şi activităţi gratuite! A fost foarte emoţionant. De asemenea, m-a bucurat foarte mult să văd modul în care oamenii şi-au apropriat spaţiul Laboratorului – de exemplu, am fost martorii unei cereri în căsătorie la New York, iar la Berlin am desfăşurat un program numit Ageless Evening pentru a promova ideea de interacţiune între generaţii, care a atras oameni de toate vârstele.

Participatory City. 100 Urban Trends

V.B.: Dintre cele 100 de tendinţe pe care le-aţi identificat, aţi putea să ne prezentaţi 10 dintre ele? Acelea pe care le consideraţi ca fiind cuvinte / concepte-cheie pentru înţelegerea oraşelor contemporane.
M.N.: Unele dintre cele 100 de tendinţe incluse în expoziţie sunt idei urbane generale, care pot fi aplicate în multe oraşe din jurul lumii. Altele sunt specifice pentru New York, Berlin şi Mumbai. În ceea ce priveşte ideile de natură generală, cred că 3D Printer, Architectural Restoration, Customization, Department of Listening, Intuition, Ostrich Effect, Urban Psychology şi Non-Iconic architecture sunt cele care merită a fi exploatate mai în profunzime. Iar în cazul ideilor specifice, cele care îmi plac cel mai mult sunt 10,000 Honk şi Privacy pentru Mumbai, Property Funds Politics pentru Berlin şi Happy City, despre care am discutat în New York, alături de Charles Montgomery.

Participatory City. 100 Urban Trends

V.B.: Aveţi de gând să aşteptaţi feedback-ul generat de expoziţie pentru a schiţa planuri de viitor pentru Laborator sau v-aţi gândit deja la scenarii de continuare a proiectului?
M.N.: Participatory City va încheia proiectul Laboratorului, însă ideea pe care am susţinut-o în cadrul acestuia, de a pune oamenii în prim-planul discuţiilor despre urbanism, va rămâne la baza programelor de arhitectură şi urbanism dezvoltate în cadrul Fundaţiei Guggenheim. Noi, ca instituţie, nu ne ocupăm cu colecţionarea obiectelor de arhitectură şi design, ci implicăm publicul în proiecte şi programe practice care merg dincolo de pereţii muzeului, în stradă, locul de zi cu zi al adevăratei arhitecturi şi al adevăratului urbanism.

Participatory City. 100 Urban Trends

Participatory City. 100 Urban Trends

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0