Pavilioane parametrice temporare

Punând în discuție tehnologia, designul computațional, structurile inovatoare și materialele-prototip, pavilioanele parametrice vizează viitorul spațiului urban, arhitectura vie și biodegradabilă, interactivitatea și interacțiunea în zonele publice.
Din suita de programe care promovează, în întreaga lume, avangarda în materie de structură și modelare parametrică, ne oprim asupra a două dintre ele: Pavilionul ICD/ITKE, o temă anuală pentru cercetătorii și studenții Institutului pentru Design Computațional din Stuttgart, și Programul Tinerilor Arhitecți, din New York, un concurs de asemenea anual, inițiat de MoMA PS1, ajuns la cea de-a 18-a ediție.

Pavilionul de Cercetare al Universității din Stuttgart este, în același timp, și un obiect destinat activităților din piața publică a campusului, precum și o demonstrație a ultimelor inovații în materie de design computațional, de simulare și de proces de producție. În fiecare an, un nou pavilion vine să demonstreze o abordare alternativă și o formă generată direct din acțiunile forțelor interioare și din caracteristicile materialelor. Programul Tinerilor Arhitecți oferă posibilitatea de a prezenta, prin concurs, un proiect de design temporar pentru curtea interioară a MoMA PS1 – gazdă, pe timp de vară, pentru o serie de evenimente și concerte live.

Pavilion biomimetic, țesut de roboți și drone: ICD/ITKE 2016-17

Echipa de proiectare: Achim Menges, ICD, Knippers, ITKE; Dezvoltare științifică: Benjamin Felbrich,
Nikolas Früh, Marshall Prado, Sam Saffarian, James Solly, Daniel Reist, Lauren Vasey I

Obiectivul principal al fiecărui pavilion ICD/ITKE este acela de a combina cercetarea specifică a unui material cu tehnologia robotică ultraperformantă în cadrul unui concept și al unei aplicații construită in situ. Structura de 12 metri de consolă, realizată din 180 de kilometri de fibră de sticlă și de carbon, impregnată cu rășini, este cel mai recent pavilion parametric construit de către studenții și cercetătorii Universității din Stuttgart și care, la fel ca fiecare structură anuală temporară a instituției, analizează capacitățile constructive ale materialelor, mimând structuri găsite în lumea naturală.

Proiectele ICD/ITKE investighează dacă sistemele hidride de tensiune pot avea multiple stări de echilibru – sisteme hibride de tensiune devin, în timpul construcției propriu-zise, o expresie vie a forțelor căutând în permanență condiția de echilibru și, în mod uzual, sistemele de tenso-structuri sunt create pentru o singură, unică stare de echilibru concepută a priori și care la care se ajunge doar la finalul construcției. Structurile din fibră de carbon construite cu ajutorul roboților sunt limitate de tehnologie, mai exact de lungimea brațului roboților, motiv pentru care echipa de proiectare a Pavilionului acestui an a încercat dezvoltarea unei metode prin care dimensiunile structurii pot fi ajustate prin introducerea, în procesul de producție, a dronelor.

„Doi roboți industriali, cu brațe suficient de lungi și cu precizia necesară pentru a rula fibra, au fost plasați la extremitățile structurii, în timp ce o dronă a asigurat transportarea fibrei de la un capăt la celălalt”, spune echipa. Odată cu proiectul propriu-zis, a fost creat și un sistem de comunicare customizat, între roboți și drone, pentru a asigura poziția și tensionarea corectă a fiecărei fibre. La fel ca în cazul celorlalte pavilioane, designul a început cu cercetare biometrică, alături de Institutul pentru Evoluție și Ecologie al departamentului de Paleobiologie al Universității din Tuebingen. Speciile studiate au fost unele de molii, Lyonetia clerkella și Leucoptera erythrinella, care-și împletesc „hamace” între frunze. Pornind de la geometria acestor pânze, pavilionul ICD/ITKE a fost dezvoltat ca o combinație de substructuri ierarhizate în funcție de orientare și forțe interioare. Seria de pavilioane ICD/ITKE este supervizată de Achim Menges, director al Institutului pentru Design Computațional (ICD) și Jan Knippers de la Institutul pentru Structură și Design Structural (ITKE). Proiectele anterioare includ, printre altele, și o structură din placaj laminat, construită cu ajutorul roboților și mimând anatomia echinoidelor, familia aricilor de mare.