Peisaj și viziune: Conacul Styrcea, redat comunității

Ediția a XIII-a a Bienalei Naționale de Arhitectură – BNA a intitulat semnificativ una dintre cele 11 secțiuni „Restaurare, Consolidare”. Clădiri Restituite Comunităților. Unul dintre premiile ex aequo ale secțiunii a fost acordat proiectului de renovare și reamenajare a Conacului Styrcea din Vălenii de Neamț, realizat de echipa de arhitecți de la Prodid. Nu întâmplător, proiectul se intitulează „O viziune pentru Văleni. Conac. Peisaj.”

Studiul complex, care face parte integrantă din proiectul de restaurare și reamenajare, a privit intervenția arhitecturală dintr-o perspectivă mult mai amplă, determinată de ideea de a restitui comunității conacul Styrcea, cu tot cu sensul acestuia. Conacul era un reper, o sursă de lucru, un loc frumos configurat, o casă vie.

Abordarea arhitecților Șerban Sturdza și Mihai Șulea a dorit să reofere conacului demnitatea sa agregatoare, socială, istorică, de context și arhitecturală. Astfel, tactica de lucru în proiect a poziționat clădirea ca parte din întregul peisaj cultural, alături de activitățile comunei. Restaurarea și renovarea au inclus și scenarii de activare și însuflețire a spațiilor arhitecturale.

Legătura compozițională și cea peisajeră pe care Conacul Styrcea le stabilește în secvențe și suprapuneri cu Vârful Toaca, alături de vecinătatea cu biserica de la 1519 – monument istoric – din vremea postelnicului Cozma Șarpe, au constituit instrumentele și liniile majore în proiect. Conacul e nedesprins din peisaj, el însuși fiind peisaj. Pădurea, arboretul, plantațiile din secolul trecut, fostele grajduri ale CAP, turnurile de apă și construcțiile utilitare orchestrează ambientul vibrant al clădirii de altădată.

În proximitatea conacului, apropierea dintre mineral și natural prescrie o vocație a grădinilor. Spațiile verzi pot fi clasificate în mai multe categorii: de reprezentare (axul compozițional spre Vf. Toaca), utilitare (destinate creșterii plantelor și legumelor), de loisir, pentru cai, arboret (de răgaz, contemplare și umbră). În grădini apar momente cu personalitate distinctă precum zona de plimbare, copacii gingko, stejarul piramidal ș.a.

Conacul, alcătuit din casă și acareturi, anvizajate încă din anul 1836 de Ecaterina Styrcea Vâlceancat, reprezintă „Casa spirituală a familiei Styrcea”. Autorii proiectului de reamenajare au declarat: „restaurarea are o strategie globală astfel încât ansamblul să poată deveni o entitate independentă, servind atât ca reședință pentru familia Styrcea, cât și ca loc de muncă pentru săteni și spațiu pentru activități educative.”

Casa, organizată dintr-un corp lung și două aripi laterale, mângâie orizontala pământului, desfășurându-se în parter și mansardă. În interiorul său au fost păstrați, în marea lor majoritate, pereții structurali de zidărie. Intervenții de consolidare locale au fost necesare la buiandrugi. Câteva rețeseri de cărămidă au vindecat zonele fisurate. Mortarul de var, neagresiv și elastic, cu un comportament excelent hidrotermic, a fost folosit în exclusivitate. Șarpanta, consolidată cu elementele de lemn existente, respectă nealterată geometria acoperișului, zonele cu gabarit convenabil fiind modelate interior.

Acareturile includ hambarul, organizat pe trei niveluri, mărturisind anvergura agriculturii din epocă. Spațiul său poate conține în prezent un teatru pentru studenți. Sobele cu cahle smălțuite încălzesc camerele conacului și ventilează spațiile comune. Cumpărate sau recuperate din tot felul de locuri, au fost reclădite în pozițiile inițiale. Câteva sobe noi, din zidărie, s-au tencuit simplu pentru a se integra în arhitectura generală a încăperilor. Anvelopanta acoperișului are o altă textură. Tinichigeria adaptată la acoperișuri de șiță facilitează întreținerea fațadelor văruite.

Corpul conacului este alb strălucitor, atât pe afară, cât și pe dinăuntru, iar finisajele sale includ tencuieli cu mortar de var și zugrăveli tot de var. Profilatura decorativă, trasă în mortar de var, a fost făcută in situ. Tâmplăria conacului păstrează finele elemente originale. Ferestrele au fost integral refăcute. Ușile, recuperate în proporție de 50%, au fost reabilitate cu mare atenție, iar cele noi au preluat amprenta și alura celor originale.

Cu o durată de trei ani, șantierul și proiectul de restaurare și reabilitare readuc în Văleni conacul, însuflețesc peisajul și deschid o viziune. Nu ne rămâne decât să privim cu drag și să avem grijă.

PROIECT: Renovare și reamenajare Conac Styrcea; ADRESA: Văleni, Piatra Neamț; SUPRAFAȚA TERENULUI: 10 000 mp; SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ LA SOL: 710 mp; SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ DESFĂȘURATĂ: 1 400 mp; REGIM DE ÎNĂLȚIME: parter + mansardă; PROPRIETAR: Michael de Styrcea; ARHITECTURĂ: Prodid; ARHITECȚI: Șerban Sturdza, Mihai Șulea; RESTAURARE TÂMPLĂRII: Atelier de tâmplărie Țibănești; CONFECȚII METALICE/FIER FORJAT: Atelier de fierărie Țibănești și Grumtech; SOBE: Costică Palaghiu; STRUCTURĂ: Montana Engineering, ing. Florian Munteanu; INSTALAȚII: sanitare și termice: General Star Consulting, ing. Cristian Tomescu; electrice: IHMB – Electric, ing. Bogdan Marinescu; ARHITECTURA PEISAJERĂ: Taylor Tripp; DEZVOLTATOR ȘI ANTREPRENOR GENERAL: Grumtech SRL; FINALIZAT: 2015

Articol apărut în igloo 188 / feb-mar 2019