Potenţial urban în România. De vorbă cu Joep de Roo, iniţiator al DISC
Iniţiată de biroul de consultanţă urbană Eurodite, reţeaua DISC (Dutch Initiative Sustainable Cities) este un program de cooperare public-privat care a mobilizat companii româno-olandeze, instituţii de profil şi specialişti din ministerele olandeze pentru a identifica oportunităţi de dezvoltare în oraşele României. După elaborarea unor direcţii definitorii pentru masterplanul oraşului Timişoara, în urma unor studii complexe, Joep de Roo şi Meta van Drunen au găsit parteneri locali în alte trei oraşe şi şi-au propus, împreună cu aceştia şi cu sprijinul administraţiei, ca în următorii ani să elaboreze cât mai multe proiecte care să susţină o creştere sustenabilă.
Viorica Buică: Pentru cei care nu vă cunosc, v-aş ruga să ne spuneţi câteva cuvinte despre reţeaua DISC, cum funcţionează în prezent.
Joep de Roo: Ideea cu reţeaua DISC mi-a venit în 2009 în timp ce lucram pentru masterplanul oraşului Timişoara, atunci mi-am dat seama de complexitatea realizării unui plan integrat. Este nevoie de specialişti din multe domenii, de urbanişti, de arhitecţi, dar şi de economişti şi de oameni specializaţi în mobilitatea europeană, manageri de proiect, bănci pentru a realiza un plan de calitate, cu proiecte bune. Am discutat cu arhitecţii cu care am lucrat la Timişoara, care au birouri şi la Budapesta şi Haga şi apoi am dezvoltat ideea: am abordat mai multe companii şi institute educaţionale, ale căror sedii oficiale sunt în Olanda, am obţinut o colaborare cu Universitatea Erasmus, cu două institute de cercetare şi de training, cu o mare companie de inginerie. De asemenea, colaborăm cu o firmă de consultanţă economică, cu mai multe birouri mici de consultanţă. Am abordat toate aceste companii spunându-le că am văzut un mare potenţial de dezvoltare urbană în România, potenţial care se află într-un stadiu incipient, dar există, atât în direcţia de afaceri, cât şi în altele. Există un program olandez care oferă subvenţionare, se cheamă 2 Get There, şi presupune investiţii din partea companiilor particulare, care sunt parţial subvenţionate de statul olandez. Obiectivul principal este colaborarea dintre sectorul public şi cel privat pentru deschiderea de noi pieţe. Deci noi am abordat toate aceste companii, care au fost foarte entuziasmate de idee, şi apoi, eu, în postura de promotor al ideii, am scris o propunere care a fost aprobată după jumătate de an. Imediat după aprobare, ne-am apucat de lucru. Ideea de bază este că, în colaborare cu mai multe companii olandeze, dar şi – acesta fiind un aspect foarte important – cu companii şi institute din România, vrem să dezvoltăm proiecte care să confere valoare adăugată dezvoltării urbane. Acest program oferă expertiză financiară şi de management, la nivel de organizaţii. Împreună cu partenerii români şi cu autorităţile locale, sperăm să elaborăm şi să implementăm noi proiecte.
V.B.: Înţeleg că reţeaua a pornit cumva din Timişoara. Ce alte oraşe fac parte din DISC şi care sunt criteriile pe baza cărora le selectaţi?
Joep de Roo: Din reţeaua DISC fac parte acum Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Constanţa. Ne îndreptăm atenţia spre oraşele care, din punctul nostru de vedere, au potenţial de dezvoltare, în prezent sau în viitor. Eu personal, mi-aş fi dorit ca selecţia să fie mai largă, să includă mai multe oraşe, dar Ambasada Olandei şi alte instituţii ne-au recomandat să nu alegem prea multe la început. Într-adevăr, ia foarte mult timp să priveşti lucrurile în detaliu şi sunt foarte multe de făcut. Unul dintre motivele pentru care am ales aceste patru oraşe este faptul că fiecare dintre ele adăposteşte o comunitate semnificativă de olandezi. Cred că oraşele vorbesc de la sine, atunci când ajungi să le experimentezi, să le cunoşti; sunt oraşe frumoase, cu un potenţial enorm. Tendinţa este una de creştere, zonele urbane se vor dezvolta, iar cele rurale vor regresa. Nu ştiu cât va dura acest proces în România, însă a început deja.
V.B.: În România, conceptul de dezvoltare urbană integrată pe care Eurodite îl propune este unul relativ nou. Cum au primit administraţiile urbane, pe de o parte, şi arhitecţii şi dezvoltatorii, pe de alta, acest nou concept? V-a fost uşor să explicaţi paşii necesari, procesul pe care dezvoltarea urbană integrată îl presupune?
Joep de Roo: Câteodată este greu să explici procesul de planificare pe termen lung. Noi venim din Olanda unde există o tradiţie îndelungată a planificării urbane, la mai multe niveluri şi de durate variate. Avem planuri pe 20-30 de ani, masterplanuri, dar şi planuri mai mici. Acum, desigur, tendinţa în dezvoltarea urbană nu mai este de a elabora planuri pe termen mai lung, ci de a avea dezvoltări spontane, temporare. Eu, unul, cred că adevărul este undeva la mijloc. Momentan lucrăm în zona metropolitană din Constanţa, unde încercăm să elaborăm şi un masterplan. Cred că e foarte bine ca regiunile să se gândească la potenţialul lor pe termen lung. Nu e vorba doar de dezvoltare teritorială, de planificare spaţială, ci şi de dezvoltarea economică, socială, de infrastructură etc. Lucrurile devin din ce în ce mai complexe, aşa că e nevoie să aduni mulţi oameni în jurul unei mese sau să construieşti contexte în care ei să poată discuta unii cu alţii. Acest concept este relativ nou în România, eu locuiesc aici din 2008 şi încerc să dezvolt platforme de întâlnire, dar e nevoie de timp. Observ totuşi anumite îmbunătăţiri.
V.B.: Spre exemplu, în Timişoara, după ce aţi elaborat masterplanul ce s-a mai întâmplat? Ce paşi s-au făcut pentru implementarea/respectarea lui?
Joep de Roo: Să spunem că în Timişoara am realizat două lucruri. Unul dintre ele a fost să le arătăm procesul elaborării unui masterplan. Bineînţeles că am avut şi produsul acestui proces, dar a fost vorba de un masterplan preliminar, pentru că nu am avut timpul şi fondurile necesare pentru a completa procesul, însă le-am arătat paşii necesari. De asemenea, am stabilit mediul instituţional, adică am constituit un consiliu, alcătuit din companii şi ONG-uri, care îi oferă primarului sfaturi cu privire la dezvoltarea urbană. Acest consiliu este încă activ, deci acesta este un lucru bun. Experienţele rezultate în urma perioadei de lucru pentru masterplanul preliminar au fost incluse într-o carte publicată în 2009. Au folosit multe dintre ideile noastre pentru acest nou masterplan. De fapt, au folosit infrastructura dezvoltată de noi, au cerut sfatul consiliului, au păstrat reţelele de transport sugerate de noi, dar şi unele soluţii tehnologice, pentru a stimula dezvoltarea unor domenii ca ingineria prin intermediul planificării urbane. Sperăm ca măsuri de acest tip să fie luate şi în alte oraşe, pe viitor. Cu cât mai devreme ne implicăm în procesul de dezvoltare urbană, cu atât mai mult le putem oferi şi sfaturi legate de creşterea economică. Cred că acesta este un aspect important, şi mă refer aici la legătura din ce în ce mai puternică, mai ales în România, dintre planificarea urbană şi dezvoltarea economică.
V.B.: Oamenii încep să înţeleagă că nu e vorba de o dezvoltare într-o singură direcţie şi că abordarea trebuie să fie una interdisciplinară, este nevoie de mai multă comunicare decât în trecut. Aveţi foarte multe proiecte pentru fiecare dintre cele patru oraşe. Cum aţi început să dezvoltaţi aceste proiecte? Sunteţi contactaţi de municipalităţi sau mergeţi dvs. la ei?
Joep de Roo: Când am elaborat acest program, i-am contactat pentru a-i anunţa cu ce ne ocupăm; pentru că au părut îngrijoraţi, ne-am întâlnit cu ei pentru a le explica în ce constă programul şi că, într-o primă instanţă, nu este necesar ca ei să se implice financiar. De obicei, sunt îngrijoraţi că trebuie să investească sume mari. Apoi, anul trecut am selectat o serie de aspecte importante pentru fiecare dintre cele patru oraşe. Aceasta a durat cam un an, iar anul acesta facem eforturi pentru a duce aceste proiecte la următorul nivel. Sperăm ca anul viitor unele dintre aceste proiecte să poată fi implementate, prin noi metode de finanţare, prin fonduri europene, prin investitorii pe care sperăm să îi găsim. Este o abordare pas cu pas.
V.B.: Locuiţi în Bucureşti de 4 ani, aş vrea să vorbim puţin şi despre capitală. Fiind un oraş foarte mare, schimbările se văd mai greu, oamenii nici nu mai cred în schimbări semnificative. Care este relaţia dvs. profesională cu Bucureştiul?
Joep de Roo: Cu cele peste 2 milioane de locuitori şi cele 6 sectoare, Bucureştiul este, cu siguranţă, altceva. Vorbim în mod regulat cu arhitectul-şef, domnul Pătraşcu, pe care îl admir mult, şi încercăm să vedem cum am putea să-l ajutăm să îşi implementeze proiectele. Bucureştiul este un oraş condus de politică, iar banii contează foarte mult. Aici, totul are întotdeauna legătură cu banii. Nu este nimic rău în asta, aşa stau lucrurile în viaţă, aşa este organizată societatea. Viziunea este însă limitată, iar o mare parte din banii europeni aşteaptă încă să fie cheltuiţi. Acesta este aspectul asupra căruia ne concentrăm în Bucureşti, pentru că eu, personal, văd un mare potenţial pentru dezvoltarea de proiecte europene în capitală. Şi pentru aceasta ne dorim să asistăm autorităţile, pentru că ele nu ştiu cum să capitalizeze acest potenţial.
V.B.: Din punctul dvs. de vedere, care ar fi priorităţile în dezvoltarea urbană a Bucureştiului?
Joep de Roo: Autorităţile au o putere limitată, aşa că, pentru început, ar trebui să se concentreze asupra unui aspect important care le stă în putere, anume spaţiul public. Ar trebui să îmbunătăţească calitatea acestuia, acolo unde este posibil. Deja au investit în zona centrală şi următorul pas este de a lărgi această zonă; să facă zonele publice mai frumoase, mai plăcute, pentru ca oamenii să se poată plimba cu copiii lor. Observ că românii sunt oameni cărora le place să stea afară, mai ales când e soare. Toată lumea iese din casă, merge în parc, însă parcurile sunt deja aglomerate. Şi bineînţeles, există multe probleme sociale, cu blocurile şi locuirea… Concentrarea mare de oameni în anumite zone nu este o problemă atât de mare, nu este ceva negativ. Dacă fac comparaţia cu Olanda, acolo populaţia este distribuită mai mult sau mai puţin egal pe teritoriul întregii ţări. Este o ţară foarte dens populată, însă densitatea este cam aceeaşi pe tot teritoriul ţării. Aici, în România, populaţia nu este foarte densă, dar mulţi oameni locuiesc în blocuri, ceea ce este un lucru bun, pentru că animă aceste clădiri. Zonele cu blocuri pot fi îmbunătăţite calitativ prin amenajarea de spaţii publice, prin promovarea iniţiativelor antreprenoriale. Sunt multe lucruri care pot fi făcute pentru a face aceste zone mai atractive. Pe noi ne interesează şi cum ar putea fi organizat oraşul din punct de vedere economic. De asemenea, ne interesează mobilitatea. Cred că mobilitatea reprezintă o mare problemă aici, în Bucureşti, unde sunt foarte multe maşini. Parcările cu plată ar trebui să reprezinte o prioritate. E incredibil că maşinile au permisiunea de a parca în centrul oraşului, fără să plătească niciun fel de taxă. Fiecare maşină ocupă 1-2 mp dintr-una din cele mai importante zone ale ţării şi o face gratuit. Această situaţie ar trebui să se schimbe.
V.B.: În ultimii ani, multe ONG-uri şi asociaţii au început să realizeze proiecte sau să discute despre dezvoltarea urbană şi spaţiul public, mai ales în Bucureşti, dar şi în alte oraşe, cum ar fi Cluj, şi poate chiar şi Timişoara. Aţi avut ocazia de a discuta cu unele dintre aceste organizaţii, de a vă implica în dialogul lor cu autorităţile?
Joep de Roo: Cu siguranţă, pentru că acesta este principalul scop al DISC. Anul acesta încă discutăm foarte mult cu primările, iar anul viitor ne dorim foarte mult să intervenim la nivel local. De altfel, am multe idei pentru anul viitor şi pentru anul celălalt, toate legate de iniţiativa DISC, pe care îmi doresc să o dezvolt şi să o aduc la nivel local, să implic autorităţile locale în program. Ca să dau un exemplu, am fost în Cluj la Fabrica de Pensule, unde am găsit o echipă extrem de inteligentă, care a participat la unul dintre cele două workshopuri pe care noi le-am organizat acolo. Unul dintre ele a avut ca temă dezvoltarea zonei adiacente râului Someş, iar celălalt, capitalul cultural. I-am invitat să participe pentru că, de fapt, ei sunt capitalul cultural. Ar trebui să fie instituţionalizaţi în cadrul Primăriei sau recunoscuţi oficial într-un fel sau altul. Ei nu şi-ar dori acest lucru, însă organizaţiilor de tipul lor trebuie să li se ofere facilităţi pentru a-şi putea desfăşura activitatea, la care, de altfel, se pricep extrem de bine. Acest tip de iniţiative, cum este Fabrica de Pensule, conferă o notă de culoare oraşului. Unul dintre partenerii programului DISC, de la Universitatea Erasmus, lucrează la un studiu asupra modului în care organizaţiile culturale existente în cadrul oraşelor pot contribui la dezvoltarea urbană. Cei implicaţi în viaţa culturală locală ar trebui, într-adevăr, să se implice în procesul de dezvoltare urbană şi, sper că acest studiu va avea efecte semnificative.
V.B.: Cu biroul Eurodite aţi avut proiecte şi în Brăila sau Galaţi. Intenţionaţi, pe viitor, să includeţi şi oraşe mai mici în reţeaua DISC? Sau vă concentraţi pe oraşele mari ale ţării?
Joep de Roo: Este o întrebare foarte bună. Ca să fiu sincer, Galaţiul nu este un oraş mic. De fapt, considerate împreună, Galaţi şi Brăila formează cel de-al doilea oraş ca mărime din România, noi am propus un nou sistem urban, dar nu ştim cum va fi primit de administraţii. Revenind la întrebare, mi-ar plăcea să ne ocupăm şi de oraşe mai mici. Ca să vă dau un exemplu, momentan suntem parteneri într-un proiect european, Quest, proiect pentru mobilitate europeană, în care sunt implicate trei oraşe din România, Cluj, Satu Mare şi Baia Mare, oraşe nu atât de mari. Însă trebuie să ne raportăm şi la capacităţile noastre, suntem o companie mică, iar piaţa nu e foarte bine dezvoltată.
V.B.: V-am pus această întrebare pentru că în alte ţări europene în oraşele mici există comunităţi active în multe direcţii, o viaţă culturală bogată etc. În România, avem această imagine a oraşelor mari, unde se întâmplă multe lucruri, iar viaţa oraşelor mici este ca şi inexistentă… sau nu se ştie despre ea.
Joep de Roo: Desigur. Sunt de acord, este o piaţă foarte interesantă şi mult mai cuprinzătoare decât cea din oraşele mari; mult mai mulţi oameni locuiesc în oraşele mici decât în oraşele mari, lucru clar atunci când aduni toţi locuitorii. Însă eu, personal, prefer zonele urbane mari şi, după cum spuneam, noi încercăm să stabilim o legătură între planificarea urbană şi dezvoltarea economică. Cred că oraşele mari ar trebui să ofere un exemplu şi să deschidă calea pentru oraşele mai mici. Din păcate, în momentul de faţă, nu cred că este cazul în România. Vreau să spun că există aici oraşe mici care au politici urbane mult mai bine puse la punct decât oraşele mari. Baia Mare, de exemplu, este un oraş foarte activ, sau Suceava.
V.B.: În echipa dvs., lucraţi numai cu specialişti din Olanda sau aţi cooptat şi persoane din România?
Joep de Roo: Colaborăm, desigur, cu specialişti olandezi, dar şi cu specialişti români. Cu cât intrăm mai mult în detalii, cu atât cooptăm mai mulţi colaboratori. Până acum, reţeaua DISC era o idee abstractă, iar acum începem să intrăm în profunzime şi avem nevoie de colaboratori români, aşa că suntem în căutare de experţi români.
V.B.: Este bine că urmăriţi să formaţi o echipă multidisciplinară, în care oamenii să poată învăţa unul de la celălalt.
Joep de Roo: Da, chiar aceasta este ideea. Şi am prefera să avem în echipă cât mai mulţi români, pentru că eu cred că, la urma urmei, totul ar trebui să fie făcut de români. Cred că singurul lucru pe care noi putem să îl facem este să împărtăşim din experienţa noastră, nu putem face mai mult. Iar toate companiile olandeze implicate în DISC care au avut ideea de a veni şi în România sunt foarte active şi angajează români. Aceasta este ideea din spatele reţelei, de a face cât mai mult la nivel local.
V.B.: În care dintre cele patru oraşe din România implicate în reţeaua DISC aveţi mai multă încredere în ceea ce priveşte potenţialul de dezvoltare?
Joep de Roo: Este greu să dau un răspuns. Cred că Bucureştiul, capitală regională, are potenţialul de a se dezvolta şi de a ajunge unul dintre oraşele cele mai importante din sud-estul Europei. Cred că ar putea deveni mai important chiar decât Budapesta, ar putea deveni „inima” Europei de Sud-Est. Are potenţialul necesar. De asemenea, văd în Constanţa un oraş ce are un mare avantaj prin situarea sa geografică, pe malul Mării Negre, şi prin activităţile sportive care se desfăşoară acolo. Este un oraş care poate ajunge pe harta globală datorită localizării sale, are un potenţial remarcabil. Cât despre Cluj şi Timişoara, ele au potenţialul de a deveni, să spunem, oraşe naţionale. Cred că Timişoara ar putea deveni un oraş foarte important al zonei de trecere a graniţei cu Serbia şi Ungaria. Iar Clujul, fiind situat într-o zonă mai centrală, are un specific românesc foarte puternic.
V.B.: Multă lume crede în potenţialul Bucureştiului de a deveni un centru important la nivel regional, însă există şi posibilitatea ca acest potenţial să se irosească. Ce măsuri nu ar trebui ratate în următorii ani pentru ca Bucureştiul să mai aibă o şansă?
Joep de Roo: Cred că Bucureştiul are, în primul rând, nevoie de un masterplan. De fapt de o viziune, de o imagine coerentă de dezvoltare. În Europa, imaginea despre Bucureşti este una total greşită. Dacă merg în Olanda şi spun că locuiesc la Bucureşti, oamenii vor crede că e un oraş murdar, mizerabil. De aceea, oricine vine aici pentru prima dată este în totalitate surprins, mai ales dacă vine primăvara, când totul este „în floare” şi vede toate aceste clădiri frumoase, descoperă oraşul. Pentru ca toate aceste lucruri să fie valorizate, ele ar trebui să fie şi marketate şi este preferabil ca aceasta să se facă prin intermediul unui plan, care combină afacerile cu dezvoltările teritoriale şi iniţiază discuţii. Ştiu că acest lucru este foarte greu, din cauza diferenţelor politice existente între sectoare, dar dacă primarul observă această posibilitate şi îşi asumă rolul de primar, plasându-se deasupra întregului, şi e dispus să creeze o viziune unitară, atunci acesta este primul pas care trebuie făcut. Eu cred că dacă va fi demarat procesul de dezvoltare durabilă pe bază de dialog, unde oamenii sunt întrebaţi „Ce crezi despre oraş? Dar tu?”, acesta se poate concretiza într-o viziune foarte frumoasă asupra viitorului Bucureştiului.
Este foarte importantă cercetarea, pentru că ea înseamnă colectarea de date pe baza cărora să se poată lua decizii. Câţi oameni locuiesc, de fapt, în Bucureşti? Este populaţia în creştere sau în descreştere? Cât câştigă fiecare şi în ce sector? Nu există o altă cale.
V.B.: La final, aş dori să vă întreb care sunt planurile şi dorinţele dvs., ca membru al Eurodite şi al reţelei DISC, pentru următorii ani?
Jope de Roo: Mi-aş dori ca reţeaua DISC să devină o reţea românească, şi, de aceea, anul viitor, îi voi schimba numele în Development Initiative for Sustainable Cities, deci voi lăsa la o parte aspectul olandez din numele reţelei, pentru că nu e numai olandeză. Este o iniţiativă de dezvoltare elaborată în colaborare cu comunităţile locale, prin urmare îmi doresc să o localizez. Pe urmă, vom vedea cum putem finanţa această iniţiativă, pentru că şi acesta este un aspect extrem de important. Nu ştiu în ce măsură este posibil, dar voi încerca. Cât despre Eurodite (care are un site nou: www.eurodite.com), avem planuri mai realiste: dorim să realizăm câteva masterplanuri pentru oraşele din România, să obţinem şi proiecte europene pe domeniul dezvoltării urbane şi mi-ar plăcea să îmi extind echipa, să aduc alături de noi mai mulţi oameni tineri.