Attila Kim despre Romanian Design Week 2014

După ce anul trecut ne-a deschis apetitul pentru designul local cu un preview, Romanian Design Week revine cu prima ediţie în perioada 16-25 mai, reunind 350 de proiecte în cadrul expoziţiei centrale găzduite de Palatul Camerei de Comerţ. Acesteia i se vor adăuga peste 60 de evenimente colaterale, desfăşurate în mai multe locuri din oraş.

Text: Ioana Diaconu
Foto: RDW, Viorica Buică

Dacă ediţia Preview a fost o in­troducere în lumea designului autohton de calitate, printr-o selecţie realizată de curatorul fiecărei categorii (publicitate, arhitectură, design digital, fashion, design grafic, design interior, design de produs şi fotografie), în 2014 a fost stabilită o temă generală – designul în spaţiul public.

Ple­când de la aceasta, organizatorii, alături de un board de consultanţi din care au făcut parte Adrian Soare (Arhitect Partener SYAA), Costin Popescu (Managing Partner CAP), Dominica Mărgescu (director de modă Elle), Maurice Munteanu (editor de modă Elle), Mihai Gurei (Creative Director şi Owner In­tro) şi arhitectul Attila Kim, care semnează conceptul şi designul expoziţiei centrale, au selectat finaliştii categoriilor nou delimitate. Anul acesta categoriile au fost restructurate în patru secţiuni principale:

– Spaţiul în care trăim – urbanism, arhitectură, design de interior (unde vom vedea, printre altele, lucrări de Atelier Mass, Corvin Cristian, Dico şi Ţigănaş, Republic of Archi­tects, Save or Cancel, Space Syntax, SYAA, precum şi igloo architecture)

– Lucrurile care ne înconjoară – design de obiect, fashion (amintim câţiva designeri: 411 Design Studio, Agnes Lukacs, Form Function, ZEST Collective, 109, Adelina Ivan, Carmen Secăreanu, Ioana Ciolacu, Imaculatura)

– Comunicare – grafic design, publicitate, digital design (printre cei selectaţi se numără Atelierul de Grafică, Fabrik, Fundaţia Friends for Friends, LOOT Studio, SADDO)

– Lifestyle – micile lucruri care ne înfrumuseţează viaţa – sound design, food design etc. (ne vom întâlni cu Aditiv, Colorbitor, Idz Architectura, Lana X Britnic, Modulab, Ostra Berdo).

Pentru a păstra o coerenţă pe parcursul edi­ţii­lor viitoare, a fost gândită o strategie pe trei ani, cum ne dezvăluie Attila Kim: „Dat fiind faptul că în România nu există o educaţie a publicului în design şi majoritatea vizitatorilor au foarte multe nelămuriri în legătură cu acest domeniu, consider că prin procesul de familiarizare nu putem să intrăm direct în intimitatea lor şi cea mai bună abordare este o strategie pe trei ani, trecând treptat prin diferitele stadii ale designului, de la public la personal.”

Dacă prima ediţie se axează pe spaţiul public, în al doilea an accentul se va muta pe comunităţi mai mici – vecinătăţi, cartiere, iar în al treilea an, pe spaţiul personal. Prin această abordare se urmăreşte educarea publicului, familiarizarea cu ideea de design care ne înconjoară zi de zi, care nu este un lux, un bun de consum doar pentru elite.

Revenind la ediţia din 2014, care are loc la Palatul Camerei de Comerţ, designul în spaţiul public nu se referă doar la mobilierul urban, la ceea ce vedem pe stradă, ci la ansamblul spaţiilor comune, incluzând barurile şi cafenelele. Spaţiul public este firul roşu care leagă toate domeniile abordate de festival; spre exemplu, în fashion accentul s-a dus către street style.

„Expoziţia vorbeşte despre ce înseamnă spaţiul comun, despre faptul că spaţiul public nu este numai responsabilitatea primăriei, ci şi a publicului, despre educarea utilizatorilor în direcţia acestei responsabi­lităţi. Discutăm despre oraş ca spaţiu de socializare şi gazdă a evenimentelor culturale, având constant ca reper contextul respectului unul faţă de celălalt.” (Attila Kim)

Arhitectul Attila Kim ne-a povestit în conti­nuare despre provocările noului spaţiu şi despre cum a decurs procesul de amenajare a expoziţiei centrale.

Faţă de anul trecut, avem de-a face cu o nouă locaţie, tot o clădire de patrimoniu în centrul Bucureştiului. Cum ai îmbinat acest tip spaţiu cu vi­ziunea contemporană a expoziţiei?
Cum expoziţia creşte de la an la an, Palatul Ştirbei era deja prea mic pentru a găzdui ediţia din 2014, aşa că aveam nevoie de un alt spaţiu.Ne dorim să arătăm din ce în ce mai multe clădiri la care publicul nu are acces în mod normal, iar Palatul Camerei de Comerţ (folosit mult timp ca sediul Bibliotecii Naţio­na­le) a fost cea mai bună soluţie pentru anul acesta. Locaţia în sine este în mod evident un exponat.

Din punct de vedere al spaţiului, Palatul Ştirbei era mult mai simplu şi mai lipsit de decoraţiuni, ceea ce ne-a permis o abordare de tip White Cube, în care exponatele erau în prim-plan. Palatul Camerei de Comerţ, în schimb, este o clădire foarte bine întreţinută, cu un spaţiu mult mai puternic. Datorită funcţiunii iniţiale, este mult mai decorată. Prin urmare, designul expoziţiei ţine cont de toată această încărcătură istorică şi adoptă o atitudine mai modestă, fără a concura în mod direct cu spaţiul.

Cum se comportă Palatul Camerei de Comerţ ca spaţiu de expoziţie? În ce mă­­sură a influenţat dezvoltarea conceptului?
Datorită dimensiunilor extinse şi a decoraţiunilor, conceptul general al ediţiei de anul acesta se axează pe două planuri: clădirea şi expoziţia în sine. La intrarea în palat, publicul poate să admire spaţiul fără niciun fel de obstacol, motiv pentru care am optat pentru o expunere pe orizontală. Exponatele sunt sub cota de 90 de cm, astfel încât la coborârea privirii captează atenţia complet, fără a intra în conflict cu spaţiul.

Care sunt atuurile şi limitările spaţiului?
După cum spuneam, arhitectura interioară are un caracter foarte puternic, ceea ce este atât un avantaj, cât şi o limitare, pentru că nu ai cum să concurezi cu spaţiul, şi nici nu am încercat să o facem. Nu este ca un muzeu de artă, un cub alb care aşteaptă o intervenţie. În cazul de faţă, spaţiul este foarte prezent şi nu se poate modela. Locaţia impune o modestie în abordare, un respect faţă de cadrul arhitectural.

Având în vedere că aceste expoziţii readuc spaţiile gazdă pe harta culturală a Bucureştiului, unde ai vedea următoarele ediţii şi ce tip de clădiri ai revitaliza?
Evident, există foarte multe variante, ex­trem de multe clădiri pe care le descoperim pe zi ce trece şi merită aduse în atenţia pu­blică. Pe de altă parte, mă gândesc că pentru următoarele ediţii expoziţia centrală ar pu­tea să se împartă în diferite locaţii. Ne­ce­sa­rul de spaţiu o să fie din ce în ce mai ma­re, iar dincolo de căutarea unor locaţii din ce în ce mai încăpătoare, cred că ar fi in­te­resant să găsim, conform temei, diferite lo­caţii şi să construim o legătură între ele.

––––-

Ideea unei reţele de spaţii cu şi pentru de­sign începe deja să se concretizeze prin eve­nimentele colaterale ale Romanian De­sign Week, o serie de iniţiative ale unor galerii existente sau intervenţii temporare care vor anima Bucureştiul timp de mai bine de o săptămână.

Anul acesta, peste 60 de evenimente cola­terale sunt trecute pe harta festivalului, de la evenimente în stradă şi proiecţii de film la workshopuri, dezbateri, expoziţii, delicii culinare şi târguri.

Lista completă a participanţilor şi a evenimentelor colaterale o puteţi găsi pe www.romaniandesignweek.com.