fbpx




Stilul Empire

A doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost dominată din punct de vedere cultural de o tendinţă neoclasică, al cărei punct de plecare l-a constituit descoperirea oraşelor antice romane Herculanum şi Pompeii. În ceea ce priveşte mobilierul, strălucirea şi confortul stilului rococo au fost treptat înlocuite de rigoarea şi simplitatea liniilor clasice.

Text: Viorica Buică
Foto: © Mobilier şi argintărie în europa secolului XIX, Bucureşti 1999; Styles meubles décors, Paris 1972

În 1750, la curtea Franţei, marchiza de Pompadour decora interioarele cu un rafinament desăvârşit, tributar unei sincere aprecieri a frumuseţii. Liniile curbe, aranjamentele asimetrice şi proporţiile rafinate demonstrau un pregnant sentiment al intimităţii. Treizeci de ani mai târziu, rigoarea liniei clasice se face simţită în stilul impus de Louis XVI. Fără a abandona total eleganţa şi spiritul fantezist al rococo-ului, obiectele de mobilier din această perioadă se caracterizează printr-o structură arhitecturală simplă. Puritatea absolută a formelor clasice va fi regăsită abia la începutul secolului al XIX-lea prin stilul ce poartă numele Empire.

Pregătit de inovaţiile aduse în artele decorative de către Revoluţia Franceză, stilul Empire se conturează pe măsură ce Napoleon I, încoronat împărat al Franţei în 1804, remobilează locuinţele regale într-o linie accentuat clasică. Deşi părăseşte Versailles-ul, Napoleon nu uită exemplul lui Louis XIV, monarhul absolut, şi se implică direct în domeniul artistic. Cei aleşi să fixeze regulile de creaţie în domeniul decorativ şi nu numai au fost cei doi arhitecţi formaţi la Roma, Pierre François Léonard Fontaine şi Charles Percier. În 1812, cei doi au publicat faimosul „Recueil de décorations intérieures” care a devenit în scurt timp biblia stilului Empire. Lucrarea, ce conţinea şaizeci de planşe şi gravuri, dintre care unele erau desenele unor mobile deja realizate, a stabilit fondul estetic al creaţiilor de mobilier. Percier şi Fontaine, adevăraţi arbitri ai gustului în timpul Imperiului, au dat o interpretare armonioasă motivelor neo-clasice şi egiptene, elementele de bază ale mobilierului Empire. Proiectele lor de mobilier au fost executate de familii faimoase de ebenişti, printre care familia Jacob-Desmalter, cu o lungă tradiţie în artele decorative.

Piesele realizate după directivele celor doi arhitecţi oficiali, Percier şi Fontaine, nu marchează o diferenţiere netă faţă de cele din epocile precedente în ceea ce priveşte decorurile şi materialele. Formele şi proporţiile mobilierului sunt însă schimbate în acord cu dorinţa de monumentalitate a împăratului. Noul stil este unul sever şi grandios, inspirat de arta imperială romană şi de cea egipteană, motiv pentru care creaţia de mobilier este aproape în întregime tributară arhitecturii. Piesele respectă cu stricteţe regulile simetriei, de unde şi grandoarea şi strălucirea de factură clasică. Chiar dacă uneori sobrietatea liniilor şi a suprafeţelor tinde să se transforme în severitate, mobilierul Empire dispune de un repertoriu destul de bogat de motive decorative, inspirate bineînţeles de arta antică. Cele mai frecvente sunt animalele fantastice, figurile mitologice, medalioanele sau simbolurile vegetale precum cununa de lauri, cărora li se adaugă figurile geometrice (pătrat, cerc, elipsă). De asemenea, semnele dinstinctive ale monarhiei, prezente în ornamentică, L-ul dinastiei Bourbonilor şi floarea de crin, sunt înlocuite de N-ul împăratului, respectiv de simbolul albinei. Compoziţiile riguroase şi sobre sunt animate şi prin elemente decorative din bronz turnat şi aurit, folosit destul de des în mobilierul Empire.

Simplitatea liniilor şi corectitudinea formelor, împinse uneori până la ariditate, nu afectează perfecta armonie a detaliilor şi a ansamblului, pe care le regăsim în toate obiectele de mobilier Empire. Fotoliile şi scaunele, uneori lipsite de eleganţă, au un aspect masiv şi rigid, iar braţele şi picioarele sunt realizate în formă de sfinx sau de gât de lebădă, simbolul preferat al împărătesei Josephine. Foarte popular în epocă a fost un tip de scaun inspirat de paturile romane, destinat relaxării şi denumit „la méridienne”. Dormitoarele Empire erau cel mai adesea mobilate cu paturi cu aspect de corabie, realizate din mahon. Mobilierul de mari dimensiuni, comodele, „secrétaire”-urile şi dulapurile au aceleaşi caracteristici: forme aspre, unghiuri drepte şi aspect grandios. Frecvent, suprafeţele sunt diferenţiate prin pilaştri, coloane şi cariatide aplicate. Mesele sunt în general rotunde, cele mai răspândite fiind gheridoanele, al căror blat este susţinut de un singur picior portant. Unicul element cu adevărat original adus de stilul Empire este oglinda denumită „psyché”. Rectangulară sau ovală, „psyché” este o oglindă de mari dimensiuni, ce poate oscila între coloanele care o susţin.Mobilierul în stil Empire nu s-a găsit numai în interioarele elegante ale Tuileries-ului. Desenele lui Percier şi ale lui Fontaine au fost simplificate şi apoi concretizate şi de maeştri mai puţin cunoscuţi. În locul mahonului s-a folosit lemn deschis la culoare, ajungându-se astfel la diferite nuanţări ale stilului. În plus, campaniile lui Napoleon au răspândit stilul în întreaga Europă şi fascinaţia grandorii Empire a ajuns până în Rusia. Doar în Anglia, unde tendinţele neo-clasice au fost particularizate de creaţiile lui Robert Adam şi apoi de stilul Regency, nu a existat un corespondent al stilului Empire. În Austria, arhitectul Karl Friedrich Schinkel a proiectat un mobilier foarte funcţional, eliberat în mare parte de decorul caracteristic stilului Empire, dar păstrând formele liniare ale acestuia. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în spiritul renaşterii unor stiluri decorative, s-a înregistrat o revenire a stilului Empire, însă nu foarte bine reprezentată.
Adeseori, stilul Empire a fost acuzat de monotonie şi severitate, de abuz de linii geometrice şi lipsă de supleţe. Chiar dacă unele reproşuri sunt întemeiate, trebuie măcar apreciată grija cu care artizanii au definitivat obiectele de mobilier. În ciuda sărăciei imaginative şi a repetiţiei constante, stilul Empire rămâne unul puternic conturat, motiv pentru care îşi găseşte şi astăzi locul în spaţii ce aspiră la grandoare.

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0