UN Studio. Vila NM, New York
Vila NM nu este o casă obişnuită, nu a fost gândită pentru locuire permanentă. Este o casă pentru vacanţele de vară, pentru week-end-uri, pentru timpul furat zgomotului oraşului. Este o casă pe care s-o împarţi cu familia şi cu cei mai apropiaţi prieteni. Departe de agitaţia cotidiană, locuinţa îţi permite să experimentezi din plin micile plăceri ale vieţii, cu o uşurinţă nebănuită. Albă şi netedă, Vila NM este o cabană a viitorului; un loc de retragere la ţară pentru o familie încântată de viaţa urbană şi bine înrădăcinată în oraş.
La numai două ore de mers cu maşina faţă de New York, casa se află pe un teren de 7 000 de metri pătraţi. Această zonă a fost în anii ’20-’30 un loc de relaxare pentru elitele celebrului oraş, apoi şi-a pierdut din popularitate, pentru ca în anii ’80 interesul imobiliar şi pentru locuirea de vacanţă să revină.
Aflată pe vârful unui deal, Vila NM oferă o privire panoramică asupra împrejurimilor. Pereţii laterali sunt în întregime din sticlă, fapt ce favorizează prezenţa plenară a luminii la interior. Pe afară, casa împrumută culoarea pământului, ferestrele uriaşe având nuanţele cerului la apus. Pe de o parte, clădirea domină peisajul. Iar pe de alta, spaţiul interior al casei, alb, fluid şi rece, devine parte integrantă a peisajului ce se schimbă în mod continuu în jurul lui.
Locuinţele private au fost dintotdeauna importante pentru dezvoltarea arhitecturii şi constituie încă un laborator pentru inovaţie. Familia care deţine Vila NM susţine entuziast noul; au văzut Casa Moebius la expoziţia „The UN-private House” la MomA şi s-au simţit atraşi de ideea de a trăi într-un spaţiu experimental.
Modelul conceptual pentru Vila NM este o simplă cutie, care la mijloc suferă o transformare bruscă; o răsucire în plan şi în secţiune determină cutia să se separe în două volume, despicate pe înălţime. O parte rămâne ataşată de versantul nordic al dealului, iar cealaltă se ridică de la sol, lăsând loc dedesubt pentru o parcare acoperită.
Toate spaţiile interioare amplifică potenţialul perspectivelor de ansamblu şi în adâncime. Bucătăria şi locul de luat masa de la parter sunt legate printr-o rampă de livingul aflat la înălţime, diferenţa de nivel de 1,5 metri permiţând o privire completă asupra împrejurimilor, asupra pădurii şi a pajiştilor din jur. O rampă similară uneşte zona de zi şi dormitoarele (matrimonial şi al copiilor) de la etajul al doilea. Spaţiile cu funcţionalităţi precise precum băile, bucătăria şi şemineul sunt amplasate pe axa verticală a casei, în centru, lăsând pereţii exteriori liberi. Pe lângă suprafeţele mari vitrate din spaţiile comune, toate camerele private sunt dotate cu ferestre generoase, cu acelaşi tip de geam lucios.
Din punct de vedere tehnic, schimbarea de volumetrie este generată printr-un set de cinci pereţi paraleli care se rotesc în jurul unei axe orizontale, urmând traseul vertical-orizontal. Astfel, pereţii devin pardoseală şi invers. Suprafaţa dominantă care menţine şi realizează această tranziţie se repetă de cinci ori în întreaga clădire. Standardizarea şi prefabricarea acestui element de structură a redus costurile de construcţie fără a afecta calitatea spaţiului interior. În rest, materialele folosite pentru realizarea casei au fost betonul, sticla şi metalul.