Vama Veche: Un nou Pug

Situaţia din ce în ce mai alarmantă a arhitecturii care a ajuns în ultimii ani să invadeze zona Vama Veche i-a determinat pe coordonatorii mişcării „Salvaţi Vama Veche” să iniţieze un demers pentru modificarea Planului Urbanistic General deja existent, necorespunzător specificului turistic al zonei.

Anchetă realizată de Viorica Buică
Foto: © Planwerk Cluj

În urma unui concurs organizat de Ministerul Transporturilor şi Turismului, responsabilitatea elaborării unui nou PUG, adecvat condiţiilor zonale, i-a revenit firmei clujene de arhitectură şi urbanism Planwerk. În momentul de faţă, noul Plan Urbanistic se află în ultimele etape de aprobare, fiind pentru prima dată când o iniţiativă a societăţii civile va ajunge să se concretizeze, schimbând structural evoluţia unei anumite zone. În paginile următoare, îi lăsăm pe cei implicaţi direct în acest proiect să ne dezvăluie istoria elaborării lui, profilul noului PUG şi alte aspecte adiacente care vor determina înfăţişarea zonei Vama Veche – 2 Mai în viitorul apropiat.

Arh. Eugen Pănescu, urbanist, Planwerk Cluj

Ce anume a generat în acest spaţiu necesitatea unui plan urbanistic?

Problemele satului Vama Veche nu sunt singulare şi nici mai speciale decât în alte zone ale ţării, urbane sau rurale. Sunt doar manifestările mai mult sau mai puţin vernaculare, pe fondul lipsei de reguli sau a nerespectării celor existente, suprapuse peste încetăţenirea generală a ideii că dreptul de proprietate justifică orice intenţii de construire.
Doar că Vama Veche a avut parte de „clienţi” vechi şi noi, cărora nu le-a fost indiferent ce se întâmplă, şi care au protestat cu mijloace specifice, atenţionând asupra schimbărilor dramatice din ultimii 5 ani, care au făcut Vama Veche de nerecunoscut.

Distanţa şi calitatea arhitecturală a noilor construcţii, în covârşitoarea lor majoritate atât de departe nu numai de valori general acceptate, cât şi de un specific local care ar fi putut oferi oricui elemente integratoare în peisajul construit, au diminuat considerabil „frumuseţea” căutată de turişti.

În sate cu o atmosferă atât de specifică, demne de a fi fost protejate, lipsa respectării regulilor (şi acelea puţine) şi a recomandărilor de construire, au adus al doilea (şi al treilea) etaj peste parter, însemnând începutul sfârşitului.
Vă rog să realizaţi o scurtă descriere a planului şi a modului în care se vrea aplicat acesta.

Noul Plan Urbanistic General aduce în primul rând cu sine reguli foarte precise, de la ocuparea terenurilor până la aspectul arhitectural al construcţiilor şi ar trebui să marcheze sfârşitul bunului plac în a construi „la mare”.

Unele dintre cele mai importante aspecte aflate la baza planului sunt recunoaşterea, transmiterea şi aplicarea unui sistem de valori locale, tipice pentru zona Dobrogei de Sud, atât din partea administraţiei locale, cât şi de către localnici şi turişti.

În mare parte, perceperea acestor valori asigură calitatea construcţiilor, ele fiind preluate şi adaptate în regulamentul local de urbanism, care arată materialele locului şi punerea lor în operă, volumul şi amplasarea construcţiilor, forma parcelelor şi calitatea spaţiului public, alături de numeroase alte aspecte.

Planul Urbanistic General tratează tot teritoriul comunei Limanu, în mare parte necunoscut turiştilor, ceea ce l-a conservat într-o anumită măsură, mai ales înspre satele Limanu şi Hagieni.

Elementele naturale de atracţie ale comunei, care sunt şi cele protejate, ar putea funcţiona complementar, oferind alternative la plaja în scădere din cauza eroziunii, asigurând totodată un profil mai accentuat celor două sate „din interior”: Hagieni cu peisajul mai accidentat şi cu pădurea cu totul specială şi Limanu cu peştera care va fi în curând accesibilă ca obiectiv turistic, alături de malurile lacului Mangalia, propuse ca zonă de protecţie peisageră. Au fost încheiate parteneriate cu custozii ariilor naturale protejate, ale căror programe şi regulamente vor intră şi ele în vigoare.
Profilul sociologic elaborat pentru PUG de profesorul Vintilă Mihăilescu caracterul şi oferta tot mai diferită a satelor comunei. Aceasta este probabil şi şansa de a-şi păstra turiştii, foarte diferiţi ca şi aşteptări.

Capitolul de dezvoltare economică cuprinde direcţii posibile viitoare proiecte şi programe, în sprijinul atingerii scopurilor propuse, alături de o bază de management economic comunal.

Însă, fără consecvenţă în aplicarea lor, toate aceste prevederi vor rămâne doar un moment de exerciţiu civic şi profesional.

Cum vedeţi pe viitor evoluţia zonei?

Cu toate că dezvoltarea zonei, ajunsă „la modă”, îşi va păstra tendinţa de creştere, Vama Veche – 2 Mai ar trebui să îşi păstreze caracterul special, căpătat în timp, care mai poate fi salvat, în ciuda evoluţiilor nefaste din ultima perioadă. Este totuşi (încă) o fâşie rămasă liberă de hoteluri, cu toate că şarmul satelor de pe malul mării a dispărut complet, cel puţin în Vama Veche, care are acum alte puncte de reper al peisajului construit, foarte prezente şi cu care nu se poate lăuda.

De asemenea, şansele de dezvoltare echilibrată vor creşte dacă potenţialul „locului” va fi activat, în primul rând prin promovarea lui ca atare, fiind deocamdată relativ necunoscut, chiar multor care ştiu Vama şi 2 Mai ca în palmă.
Presiunea exercitată asupra satului Vama Veche va trebui orientată spre spre celelalte oferte, chiar dacă va rămâne incontestabil vedeta litoralului de sud şi, cel mai important aspect, locul care oferă multor tineri o a doua „casă de vară”.

Şi, un viitor posibil clişeu, să fim mai atenţi la vecinii noştri de la sud, care se pare că au înţeles că există totuşi ceva ce trebuie îngrijit, păstrat şi protejat. Valoarea peisajului, în sensul cel mai larg al noţiunii.

Mircea Toma, preşedinte asociaţia „Salvaţi Vama Veche!”

Ideea proiectului „Salvaţi Vama Veche” a plecat de la un incident pe care l-am avut cu jandarmii. Supărarea mocnea de câţiva ani, pentru că presiunea asupra turistului ne-industrial era tot mai mare. În momentul în care am început demersurile (concertul etc.), am mers şi la primărie pentru a le expune intenţiile noastre şi pentru a le cunoaşte pe ale lor. Nu am fost neapărat foarte bine primiţi de la început, dar nici ostil. Practic, nu a existat un interes deosebit pentru preocuparea noastră căreia nu îi era recunoscută identitatea şi reprezentativitatea.

În februarie 2003, am făcut o vizită la primăria din Limanu, ocazie cu care primarul ne-a arătat PUG-ul existent. Auzisem deja că nu este corespunzător: presupunea un regim de înălţime de P+6 în zona de faleză, între 2 Mai şi Vama Veche. Acest plan urbanistic fusese făcut urmând exemplul altor localităţi de pe litoral, ignorând tocmai ceea ce semnalam noi: în Vama Veche este vorba despre un alt concept de turism, încă neconvertit total.

Descoperind acest PUG, reacţia noastră a fost de panică şi probabil am fost prea abrupţi. În orice caz, demersul nostru adresat autorităţilor de atunci a avut drept consecinţă suspendarea PUG-ului deja elaborat, lucru ce a supărat foarte tare primăria, pentru că munceau de aproximativ 6 ani de zile să-l treacă prin toate avizările necesare.

Noi nu am vrut să oprim dezvoltarea în zonă, ea o să se producă, însă contează şi în ce mod. Am propus ministerului o soluţie de deschidere şi până la urmă au acceptat o finanţare. A urmat un concurs, iar în caietul de sarcini a fost inclusă mult mai pronunţat ideea de turism local, cu specificul zonei, şi asocierea cu o organizaţie non-guvernamentală. În final, cei de la Planwerk şi noi am participat la elaborarea proiectului. Aceasta este pe scurt istoria celui de-al doilea proiect propus să fie PUG, el nu este definitiv aprobat, mai trebuie aprobat şi votat de consilieri. Din păcate, la ultima întâlnire, proiectul a fost amânat, dar sperăm ca lucrurile să evolueze cât mai repede.

Problema de la care s-a plecat a fost tocmai calitatea arhitecturii ce a început să apară în zonă. Am reacţionat în primul rând la cele 4-5 accidente grave: clădirea cu creneluri de pe plajă care face parte dintr-un camping, casa dinspre bulgari, ultima clădire, un monstru sinistru, şi în faţă, acum proaspăt construite chiar în buza plajei, trei clădiri P+3. Nu bănuiam că, practic, se pregăteşte o explozie de o cu totul altă amploare: sunt acolo 600 de proprietari noi care aşteaptă să construiască.

Există două tipuri de implicare investiţională în Vama Veche. În primul rând este cel comercial, stârnit şi de faptul că Vama Veche a devenit treptat vedetă. Nu a devenit din cauza noastră, noi doar i-am accentuat identitatea, am definit mai bine conceptul, practic noi am consolidat brand-ul, dacă vreţi, mai ales cu concertul, pentru că acolo începuseră să se audă manele, muzică disco, lucruri neobişnuite în acel loc. Nu le-aş interzice, dar aş promova ceea ce era în tradiţie – vorbesc acum de muzică, pentru că este un element important în definirea spaţiului Vama Veche. Dezvoltarea aceasta a atras cârciumarii şi dezvoltarea de tip cazare, mai amplă decât în pensiune familială.

Invazia turiştilor, mai ales în sezon şi mai ales în week-end-uri, este un lucru care se întâmpla oricum. Dacă nu interveneam noi cu „Asociaţia Salvaţi Vama Veche“, se dezvolta haotic, dar la fel de accelerat. Aşa am promovat o anumită configuraţie a publicului, amatori de culturi alternative. Încercăm de asemenea să extindem sezonul, să decongestionăm vârful care oricum durează puţin: iulie-august. Anul acesta, faptul că am vrut să petrecem Revelionul în Vamă a atras încă vreo 200-300 de persoane. Ne-am dus şi în februarie şi am găsit lume plimbându-se pe nisipul îngheţat, consumând altfel de Vamă decât cea pe care o ştim cu toţii. Încercăm în perspectivă evenimente care să fie amplasate la limitele sezonului. Nu mă tem de o supraaglomerare, pentru că plaja are limitele ei, se reglează natural. Lumea care vine şi vede că nu are loc pe plajă, la anul caută alt loc. La 2 Mai s-a întâmplat acest fenomen în 1993-1994, a fost un vârf de aglomerare, s-a şi construit mult atunci, apoi s-a plafonat.

Marele pericol în Vamă e legat de arhitectură, pentru că fiind acum în vogă, investitorii îşi fac socoteli că se va dezvolta foarte bine şi trântesc nişte hoteluri pentru care nu vor avea niciodată clienţi la capacitatea la care le-au gândit, nu-şi vor amortiza investiţia şi riscul să descoperim în plajă nişte schelete abandonate cu care nu mai ai ce face şi care urâţesc iremediabil locul e foarte mare. Deja există astfel de schelete pe litoral.

A doua categorie de investiţii este cea legată de spaţiul privat al locuirii. Aici intervine şi problema legii şi a modului în care este ea implementată. PUG-ul este în curs de îndreptare, respectarea lui este a doua mare problemă. Foarte multă lume reacţionează defetist: nu are rost să ne chinuim, pentru că oricum în România nu se respectă legea. Nu plec de la acest principiu, îi înnebunim cu sesizări pe cei care încalcă legea. Câţiva au reuşit să treacă de acest prag: s-a construit peste interdicţia formală de a construi, venită de la Minister. În urma noului PUG, regimul de înălţime va fi reglementat şi primăria a promis că o să ne sprijine pentru respectarea lui.

În ceea ce priveşte amplasarea corturilor pe plajă, e vorba de o discuţie în desfăşurare. Încercăm să încheiem un parteneriat cu Apele Române, prin care să acorde un regim special zonei 2 Mai – Vama Veche. Nu vreau să intru acum în detalii, pentru că sunt în curs de negociere.

Miroslav Taşcu-Stavre, Director programe APCAPBC

Mişcarea „Salvaţi Vama Veche“, care se desfăşoară sub umbrela Asociaţiei pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural (APCAPBC), este o mişcare civică, paşnică şi constructivă, cu scopuri culturale şi ecologice. APCAPBC are ca scop promovarea diversităţii naturale şi culturale în cadrul zonelor de interes turistic, prin protejarea specificului peisagistic şi bio-socio-cultural local.

Zona 2 Mai – Vama Veche este prin tradiţie un spaţiu în care se practică ecoturismul: turism rural şi campare pe plajă. Aceasta a făcut din Vama Veche un loc accesibil pentru toată lumea, indiferent de posibilităţile financiare ale fiecăruia. Turiştii care obişnuiesc să vină aici vor să scape de asfalt, blocuri, poluare, convenţii şi modă. Vor să evadeze într-un spaţiu al libertăţii. Se ştie foarte bine că, de câţiva ani, din cauza unei dezvoltări economice şi turistice necontrolate şi a construcţiilor neadaptate zonei, acest spaţiu riscă să dispară, punându-se în pericol şi rezervaţia naturală „Acvatoriul litoral marin Vama Veche – 2 Mai”. Aşadar, Vama Veche a devenit o victimă a propriului succes. Din 1996, a început să se vadă o erodare permanentă a specificului localităţii.

Turiştii tradiţionali au văzut an de an cum Vama este călcată în picioare de „binefacerile” progresului – în fiecare vară alte construcţii acopereau alte colţuri sălbatice de Vamă. Aşa s-a născut campania „Salvaţi Vama Veche”.

Protecţia mediului şi conservarea ariei protejate 2 Mai – Vama Veche:
Activităţile pe care le-am desfăşurat până în prezent au cuprins: campanii de ecologizare pe parcursul sezonului turistic 1 mai – 5 septembrie, educaţie ecologică, campanii de promovare a unui comportament responsabil faţă de mediu, lobby şi advocacy pentru reducerea impactului negativ asupra ecosistemului în rezervaţie, parteneriate cu INCDM-Grigore Antipa din Constanţa, custodele rezervaţiei naturale 2 Mai – Vama Veche şi cu alte organizaţii de protecţia mediului.

Iată şi câţiva dintre indicatorii de performanţă ai campaniilor noastre: peste 2 000 de saci de reziduuri colectaţi, peste 300 de voluntari implicaţi, 500 de afişe, 250 de steguleţe, 10 000 de flyere distribuite, peste 50 de articole în presa locală şi naţională.

Implementarea unui nou Plan Urbanistic General – Baza dezvoltării viitoare a zonei. Deşi mulţi spun că nu se mai poate poate salva nimic, Vama Veche fiind deja o monstruozitate din punct de vedere arhitectonic, să nu uitam nici o clipă că ar fi putut fi şi mai rău: asemeni Costineştiului, asemeni unui cartier de blocuri din Mangalia întins pe faleza dintre 2 Mai şi Vama Veche, la ieşirea din 2 Mai un castel medieval asezonat cu un fast food!

Pe fondul unui vid legislativ şi al nerespectării legislaţiei în vigoare privind disciplina în construcţii şi protecţia mediului, a fost posibilă o dezvoltare haotică a zonei. Cu această convingere, APCAPBC a sesizat Agenţia Naţională de Control în octombrie 2003 şi a obţinut încetarea utilizării PUG-ului actual al comunei Limanu şi suspendarea dreptului de a emite autorizaţii de construire, în urma controlului efectuat de Inspectoratul de Stat în Construcţii; organizarea unei licitaţii de către MTCT pentru elaborarea unui nou PUG şi a unui nou Regulament Local de Urbanism în luna aprilie 2004; licitaţia a fost câştigată de societatea româno-germană Planwerk din Cluj, echipa de urbanişti şi arhitecţi fiind în faza de avizare a proiectului.

Promovarea diversităţii culturale. Stufstock™ : „Să fim liberi, să ne luăm doza de rock!”

Stufstock™ s-a născut ca instrument de protest împotriva invadării Vămii Vechi cu genuri muzicale şi manifestări „culturale” nespecifice vamaioţilor fideli. Este o manifestare culturală, un festival ROCK, care reuneşte cele mai apreciate trupe din România. Stufstock™ este strigătul nemulţumirii noastre faţă de distrugerea zonei de sud a litoralului românesc! Stufstock 2004: „20 000 de spectatori, 35 de trupe, 290 de artişti, 30 de ore de concert, 50 de membri ai staff-ului, 5 camere de transmisie în direct – de la televiziunea publică –, 200 de voluntari, 250 de saci de gunoi la ecologizare, 5 000 de semnături pentru camparea pe plajă. Acesta este bilanţul final al celei de-a doua ediţii a „Stufstock – Salvaţi Vama Veche”. (Gardianul, 6 septembrie 2004)

No comment!

În viitor, asociaţia îşi propune:
… pentru protecţia rezervaţiei
Şi anul acesta vom continua seria de acţiuni care au ca obiectiv protejarea rezervaţiei. Până la începutul sezonului, vom amplasa în zonă panouri informative, despre diversitatea de specii prezente în rezervaţie şi extrase din regulament. Ne propunem să deschidem un punct de informare permanent în Vama Veche şi să organizăm echipe de voluntari care să monitorizeze activităţile din perimetrul ariei protejate.
… pentru dezvoltarea durabilă a zonei
Se poate construi în aşa fel încât peisajul să nu fie violentat! Se poate construi în aşa fel încât să nu confundăm rezervaţia naturală 2 Mai – Vama Veche cu un cartier de blocuri! Începând de anul acesta comuna Limanu va avea un PUG la standarde europene, unic în România! Nu este, însă, suficient dacă prevederile acestuia nu vor fi respectate. Asociaţia noastră va monitoriza şi de acum înainte modul în care se va construi în Vama Veche şi 2 Mai şi va uza de toate instrumentele democratice pentru a împiedica orice încălcare a legii.
… pentru diversitate culturală
În 2005, Stufstock va deveni internaţional. Prin invitarea unor trupe din Ungaria, Bulgaria, Rusia, Moldova, Serbia şi Muntenegru sperăm ca Stufstock să devină unul dintre cele mai importante festivaluri din această parte a Europei. Alături de acestea, o trupă de renume mondial va reprezenta surpriza din acest an a festivalului.
Pentru mai multe informaţii despre acţiunile noastre vizitaţi
www.salvativamaveche.ro şi www.stufstock.com

Prof. Vintilă Mihăilescu, coordonator al studiului sociologic ce a însoţit elaborarea PUG-ului

Prezentaţi-ne pe scurt studiul sociologic efectuat efectuat la Vama Veche şi concluziile rezultate în urma acestuia.

Studiul nostru a fost realizat în cadrul proiectului de redefinire a Planului Urbanistic General al comunei Limanu şi a încercat să identifice probleme sociale şi strategii de acţiune pe termen lung legate de dezvoltarea acestei zone. În acest context, elementele de interes sociologic pentru conceperea şi realizarea noul PUG se referă în principal la identificarea unor spaţii sociale semnificative, a modului lor de structurare şi a relaţiilor dintre acestea. Pornind în mod specific de la oameni spre teritorii, studiul încearcă să analizeze „modul de utilizare” al spaţiilor de către diferitele categorii de actori sociali semnificativi şi interacţiunea lor reciprocă.

În conformitate cu „Agenda 21”, studiul are în vedere o „dezvoltare ambiental şi social acceptabilă a teritoriului”, accentul căzând în acest caz asupra dimensiunii sociale. Mai specific, şi în măsura în care o mare parte a turiştilor declară că principala motivaţie a alegerii acestei zone ţine (sau ţinea…) de „natură”, era firesc să plasăm această investigaţie în cadrul mai larg al „ecoturismului marin” şi să ne întrebăm dacă putem vorbi într-adevăr de aşa ceva în acest caz. Întrebarea centrală vizează astfel identificarea tipului – sau tipurilor – de turism care s-a(u) dezvoltat în zonă şi a modurilor corespunzătoare de utilizare a spaţiului.

Din acest punct de vedere, o caracteristică comună a turismului din zonă este faptul că acesta este practicat şi perceput ca o formă de „turism alternativ” la cel care se practică „mai în nord”, „turismul de staţiune”: numeroşi turişti cu care am stat de vorbă au invocat în acest sens riscul de „staţiunizare” al zonei. Ca o regulă generală, se pare astfel că cei care merg „în staţiuni” nu vin aici şi viceversa. O primă diferenţă în acest sens apare în modul de utilizare al plajei, un spaţiu bine delimitat şi cu funcţii specializate de expunere la soare şi apă, în staţiuni, dar mult mai puţin specializat la 2 Mai şi Vama Veche, aflat în prelungirea organică a teraselor şi chiar a întregii comunităţi. În zonă, plaja face parte integrantă dintr-o „atmosferă” ce constituie principala atracţie, în timp ce în staţiunile din nord plaja este percepută mai degrabă ca un serviciu specific în oferta turistică. Într-un caz eşti la plajă, în celălalt faci plajă. Modul de amenajare a plajei reflectă aceste practici sociale distinctive ale spaţiului. Rezultatul final este un „spaţiu osmotic”, cu treceri frecvente şi fireşti între diferitele „teritorii”, mai mult sau mai puţin specializate.

Mai departe însă, în cele două localităţi de coastă s-au dezvoltat în ultimii ani două tipuri distincte de turism: „2 Mai are stil, Vama Veche are brand” – ne-a spus un vechi doimaiot. În 2 Mai s-ar putea vorbi astfel de o prevalenţă a turiştilor de tipul „boema confortabilă” (mai degrabă familişti, de multe ori „vechi doimaioţi/vamaioţi) legată de creşterea relativ organică şi continuă a „turismului de curte”. Pe de altă parte, la Vama Veche se impune în ultima vreme un „turism identitar”, motivat de dorinţa de a trăi intens o experienţă „existenţială” („la Vama Veche poţi să fii tu însuţi, de aceea îmi place aici” – mărturisea un tânăr vamaiot) şi care este legat în principal de dezvoltarea, marcată de o ruptură generaţională mai puternică decît la 2 Mai, a „turismului de plajă”. Spaţiul social din 2 Mai s-a configurat relativ continuu în şi prin relaţia „gazdă – client fidel” proprie turismului de curte, în timp ce spaţiul social din Vama Veche a fost puternic restructurat prin relaţia dinamică „întreprinzător – fan”, astfel încât localnicii s-au văzut plasaţi într-o poziţie secundară („localnicii sunt doar peisaj”, spunea un DJ de la Vama Veche), mulţumindu-se, se pare, cu oferta de „turism-dormitor” (ofertă minimală de cazare).

Perspectivele de dezvoltare sunt şi ele distincte, în funcţie de aceste strategii mai mult sau mai puţin spontane practicate în cele două localităţi. Astfel, dacă „boema comodă” este o categorie relativ stabilă, iar evoluţia „turismului de curte” una relativ viabilă, definind astfel împreună şansele unei dezvoltări durabile, „turismul identitar” este unul dinamic, exploziv dar, posibil, efemer. Aşezarea sa în spaţiu este, la rândul său, una la fel de explozivă, adesea fluidă de la sezon la sezon, centrată mai ales pe construcţii uşoare – sau tentaţii discutabile de a acapara pentru sine viitorul Vămii, fixându-l în construcţii masive şi definitive în spaţiul de maximă afluenţă al plajei.

În zona de faleză de la 2 Mai, în cartierul nou din Limanu şi, insular, în Vama Veche, pare să se configureze (şi) un „turism rezidenţial”, cu tentaţia dezvoltării unui turism hotelier „standard”.

Această relativă specializare a făcut însă să se dezvolte şi forme de complementaritate între aceste spaţii. Astfel, unii turişti care veneau înainte în Vamă, preferă să meargă acum în 2 Mai, pentru că „în Vama Veche s-a construit haotic, e aglomerat. În 2 Mai e OK, e mai multă linişte şi e mai ieftin, lumea e mai relaxată, fără fiţe”. Pe de altă parte, există şi o complementaritate a celor două localităţi, tot mai mult percepută şi folosită în consecinţă de către turişti. Există astfel turişti din 2 Mai care se distrează seara în Vama Veche („mergem pe jos în Vama Veche dacă vrem să chefuim”) şi invers, turişti cazaţi în Vama Veche care vin să mănânce în 2 Mai („stau în Vama Veche şi vin să mănânc în 2 Mai, că e bun şi ieftin”). „Pentru mâncat – în 2 Mai, distracţia la terase, muzica bună – în Vama Veche”, conchide un turist. Această complementaritate (relativ) spontană poate fi un atu în măsura în care oferă turiştilor o mai mare diversitate de atracţii. Ea poate fi chiar amplificată, luându-se în calcul toate resursele de care dispune ansamblul teritoriului Limanu, într-o viziune unitară de dezvoltare.

În ce relaţie s-a aflat studiul dvs. cu planul urbanistic elaborat de specialiştii de la Planwerk şi cum vedeţi demersul lor? (era necesar sau nu un nou plan urbanistic pentru zonă?)

Cercetarea sociologică a fost parte integrantă a PUG-ului coordonat de către specialiştii de la Planwerk şi a fost gândită ca un instrument suplimentar care să-i ajute pe aceştia să ia deciziile urbanistice optime. Lucru mai mult decât necesar în măsura în care nu numai că nu a existat o strategie urbanistică adaptată specificului zonei, dar dezvoltarea acesteia s-a făcut adesea cu încălcarea flagrantă chiar a reglementărilor generale în domeniul construcţiilor şi al amenajării teritoriale.

Cum vedeţi evoluţia zonei în următorii ani?

Chiar dacă această iniţativă a venit cam târziu, nu cred că este totuşi prea târziu. Dacă cele începute prin actualul PUG vor fi continuate în acelaşi spirit şi respectate cu consecvenţă de către toţi cei implicaţi în dezvoltarea zonei, aceasta are toate şansele nu doar să rămână un punct semnificativ de atracţie, dar se poate dezvolta şi ca un model de „ecoturism marin“. Este necesară însă pentru aceasta şi o mai bună colaborare între diferitele instituţii cu responsabilităţi în acest domeniu şi care, uneori, de abia au aflat unele de altele… Din acest punct de vedere, atât Planwerk, cât şi „Salvaţi Vama Veche“ vor avea în continuare şi un rol important de mediatori.

Nicolae Urdea, primar al comunei Limanu

„Salvaţi Vama Veche“ este sintagmă metaforică cu adresă la modul în care se construieşte în Vama Veche, un semnal de alarmă cu referire la construcţiile noi de tipologie şi de arhitectură nespecifice.

Din punctul de vedere al legalităţii, comuna Limanu are PUG, elaborat de o cunoscută firmă de arhitecţi din Constanţa şi avizat de instituţiile prevăzute de lege, avizul final fiind emis în iulie 2003.

Un segment important al societăţii civile, şi anume acel segment care doreşte să protejeze existenţa unei culturi de turism tradiţional în zonă şi a unor manifestări cultural-artistice devenite specifice (concerte rock, jazz, festivale de film şi altele), a venit cu ideea de a propune elaborarea unui nou PUG care să aibă ca linie generatoare organizarea teritorială, precum şi a modului în care se vor edifica construcţiile în comuna Limanu în general, în 2 Mai şi Vama Veche în mod special, astfel încât să fie conservat specificul local al construcţiilor şi cultura turistică tradiţională şi mediului.

PUG-ul este la ora de faţă elaborat, a trecut prin rigorile de avizare ale Ministerului Transportului şi Turismului, urmând în continuare procedura de avizare de către alte instituţii abilitate. Finanţatorul proiectului: Ministerul Transporturilor şi Turismului.

Ca primar, nu pot decât să îmi exprim satisfacţia faţă de atenţia specială de care se bucură unitatea administrativă pe care am onoarea să o conduc şi cred că acest proiect are instrumentele care să asigure dezvoltarea urbanistică zonală în termenii pe care îi dorim cu toţii.