Wonderland. Blind date. Going Public
Am descoperit platforma Wonderland la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, în 2008, şi le-am urmărit apoi cu mult interes activităţile şi publicaţiile – instrumente valoroase, complexe şi curajoase în abordare, pentru tânăra generaţie de arhitecţi din Europa. Ne-a bucurat cu atât mai mult să aflăm că printre primele birouri care participă la programul Blind date se numără unul din România (ce-i drept, unul care ne-a obişnuit cu acţiuni inedite în peisajul arhitecturii locale).
I-am invitat pe Oana Coarfă şi pe Radu Ponta, care au reprezentat Republic of Architects la întâlnirea de la Milano, să ne povestească despre această experienţă şi de ce consideră importantă ieşirea arhitecţilor „în public”.
Ce este Wonderland?
Wonderland se prezintă ca fiind o platformă dedicată arhitecturii europene al cărei principal scop este schimbul de informaţii şi experienţe (www.wonderland.cx). Cu alte cuvinte, organizaţia iniţiază proiecte, conduce cercetări, prilejuieşte întâlniri şi comunică rezultatele activităţii sale prin expoziţii şi publicaţii. Cea mai recentă şi repede faimoasă întreprindere editorială se intitulează „Manualul Wonderland pentru arhitecţi emergenţi”, o carte care vorbeşte despre arhitecţi, şi nu despre arhitectură, despre felul în care arhitecţii lucrează şi nu despre rezultatul acestei munci. Înainte de orice, este un ghid care conţine statistici şi informaţii, sugestii şi experienţe, în principal din spaţiul european şi totodată un manual despre cum se concepe, cum se începe, cum se dezvoltă şi cum se gestionează practica arhitecturală contemporană.
Ce este Blind Date?
Plecând de la subiectele scoase la iveală de cercetarea care a stat la baza cărţii, Wonderland a iniţiat o serie de prezentări intitulate Blind date. Formatul acestor evenimente presupune un dialog public între mai multe birouri de arhitectură, provenind din mai multe ţări. Aceste întâlniri se bazează pe o prezentare pe o temă dată, pe care şi-o asumă iniţial fiecare birou, şi mizează pe dezbaterea din finalul acestora, discuţie la care sunt invitaţi (şi chiar participă activ!) publicul din sală, interesat de subiect.
Going Public?
Going Public este tema serii la care am participat, reprezentând biroul Republic Of Architects, pe 5 iunie 2013, la Ordinul Arhitecţilor din Milano (partenerul din acest an al întregii serii de întâlniri) alături de BLA! Ufficio di Architettura, din Italia şi DOT Agency for Architectural Affairs, din Spania. Subiectul pe care am fost invitaţi să-l abordăm s-a referit la maniera, motivele şi ţintele pe care cele trei birouri le-au avut sau le întrevăd pentru a „ieşi în public”.
Ce s-a prezentat?
Republic of Architects a vorbit despre toate strategiile de comunicare pe care le foloseşte şi s-a concentrat în mod particular pe două „proiecte” recente inedite în peisajul mediu al birourilor de proiectare.
Primul dintre cele două proiecte se defineşte ca o serie de acţiuni într-un scuar public aflat la intersecţia străzii Mântuleasa cu Negustori. Proiectul caută să identifice potenţialele calităţi ale indeterminării proiectului şi, ca atare, nu îşi propune să aducă modificări fizice spaţiului urban al scuarului. În schimb, sensul acţiunilor este acela de a prilejui întâlnirea în acelaşi loc a unui număr cât mai mare de vecini, urmând ca orice eventuală atitudine faţă de amenajarea sau funcţionalitatea existentă a locului să derive din aceste conversaţii cu riveranii. Cele două acţiuni deja efectuate au urmărit să puncteze nişte momente recurente – vacanţa de Crăciun şi venirea primăverii. Întâlnirea de Crăciun a presupus decorarea unui brad, împărţirea de cadouri simbolice, cântatul de colinde, alături de ceaiuri calde şi prăjituri. Întâlnirea din primăvară a fost una dedicată grădinăritului (plantări noi şi întreţinerea celor existente).
„Plai”, cel de-al doilea proiect prezentat, a urmărit traseul unui gând legat de locuirea în grădină, punctând evoluţia acestuia şi transformările pe care le-a suferit când aceeaşi idee a trebuit să se concretizeze într-o prezentare publică, într-un articol de revistă, o contribuţie la catalogul unei expoziţii, şi în fine, proiectarea şi realizarea unei instalaţii în aer liber. Această ultimă apariţie din luna mai a proiectului „Plai” în cadrul Romanian Design Week la Palatul Ştirbey a condus de asemenea către o prezentare a biroului, găzduită în foaierul Opera Center (un proiect de amenajare recent finalizat de biroul nostru).
Ambele proiecte au fost prezentate ca proiecte mixte, în care ieşirea în public a unui birou de arhitectură se face nu doar pentru prezentarea activităţii trecute, ci şi prin prezentarea unor idei în lucru, se face nu doar în sensul promovării biroului, ci şi pentru a susţine valori sau idei pentru care caută parteneri, sau, în cele din urmă, o ieşire în public care caută să converseze şi nu doar să comunice. www.republicofarchitects.com
BLA! Ufficio di Architettura a prezentat strategia biroului, de la începuturile acestuia şi până la proiecţii pentru perioada viitoare, în ceea ce priveşte maniera în care imaginea, publicaţiile, prezentările publice şi, în genere, orice acţiune de promovare se pot integra pentru a forma un întreg coerent. În acest sens, BLA! a afirmat crezul în legăturile transversale dintre diversele medii care se supun design-ului, fie acesta graphic design, design de obiect, web, arhitectură etc.
În acest context, fiecare gest sau fiecare prezenţă a biroului înseamnă a intra în contact cu un mediu propriu care plasează valori arhitecturale pe primul plan şi se poate declina în funcţie de sarcinile pe care şi le asumă. www.blaarchitettura.it
DOT Agency for Architectural Affairs este un tânăr birou internaţional ale cărui preocupări se concentrează tocmai pe chestiuni legate de ieşirea în public a arhitecturii. În propriile cuvinte, DOT este un pariu pe comunicarea, analiza şi critica arhitecturii şi a designului contemporane. Ca atare, mai degrabă decât orientare către proiectarea efectivă, DOT cred cu convingere în comunicarea ideilor despre arhitectură şi în prezenţa continuă şi susţinută în mediul virtual. Această abordare îi conduce către activităţi curatoriale, către realizarea unor strategii de comunicare (inclusiv pentru alte birouri), către organizarea de evenimente şi design. Mai interesant, punctul de vedere susţinut de birou a pledat cauza comunicării arhitecturii în sine, cu orice preţ, ca o obligaţie (publică?) a biroului contemporan.
În acest fel, prezentarea a lăsat să se întrevadă o dimensiune a profesiei care se bucură de o mare independenţă faţă de realizările arhitecturale propriu-zise – o dimensiune virtuală, aparte, concentrată pe dezbaterea şi diseminarea a ceea ce se cheamă în mod generic architectural knowledge (cunoştinţe, informaţii). dotagency.blogspot.ro
Ce s-a discutat?
Discuţiile purtate în urma prezentărilor s-au întins pe o durată chiar mai lungă decât prezentările propriu-zise şi au scos în evidenţă nu doar diferenţele dintre cele trei abordări, ci şi diferenţele mai ample dintre contextele culturale în care cele trei birouri lucrează. În legătură cu aceasta, Silvia Forlani (Wonderland) a sintetizat cu mare pertinenţă concluziile de lucru ale întâlnirii când a identificat «ieşirea în public» (Going Public) a birourilor de arhitectură ca o activitate esenţială, menită în final să participe la construcţia capitalului cultural al biroului, dar şi al societăţii în care acesta activează.
Adevărata miză a acestor întâlniri nu ar fi fost realizată fără bogăţia schimburilor efectuate atât în cadrul formal al dezbaterii, cât şi în cel informal al recepţiei din final. Din acest punct de vedere, ideea în sine a întâlnirilor Wonderland alături de deschiderea şi curiozitatea pe care oaspeţii Ordinului Arhitecţilor din Milano le-au probat au constituit premizele unei experienţe profesionale interesante şi utile şi ale unui frumos schimb de idei despre condiţia contemporană a biroului de proiectare, provocările şi mizele acestuia.