Workshop: Obiect urban

Ateliercetrei, la cererea Ordinului Arhitecţilor din România – filiala Transilvania (OAR-T) şi a Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi (AStA), a coordonat, în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2013, workshopul „Obiect Urban”, al cărui scop a fost acela de a concepe şi a construi un obiect cu rol de reprezentare a evenimentelor bienalei în spaţiul public.

Text: Paul-Mihai Moldovan n Foto: Oana Mager, Radu Becuş

Obiectul trebuia, pe lângă informarea publicului larg despre programul şi locaţiile BATRA, să însoţească expoziţia itinerantă în toate cele şapte oraşe transilvănene: Cluj-Napoca, Zalău, Ora­dea, Satu Mare, Baia Mare, Bistriţa şi Alba-Iulia. De aceea, uşurinţa în asamblare, dezasamblare şi transport a reprezentat un factor cheie în elaborarea proiectului. Oferind studenţilor posibilitatea de a intra în contact direct cu tehnici şi materiale de construcţii (pro­prietăţile, modurile specifice de prelucra­re, avantajele şi limitările acestora), workshopul s-a dovedit a fi o deosebită oportunitate didactică. În tot acest proces, îndru­mă­­torii au avut rolul de a modera dezbaterile şi de a raţionaliza deciziile ţinând cont de limi­tă­rile de timp, buget şi eterogenitatea grupului de studenţi. Workshopul a început în 2 noiembrie 2013 şi a culminat pe data de 5 decembrie prin cons­tru­irea obiectului la o temperatură de -10ºC. Cei 13 studenţi ai FAU Cluj-Napoca din anii 2, 3 şi 4 au fost împărţiţi în 4 echipe mixte din punct de vedere al anilor de studiu. Echi­pele au propus soluţii care au fost analizate succesiv, de întregul grup, comparate şi triate până la varianta aleasă, în mod „democratic”, pentru a fi construită. Dezvoltarea proiectului final s-a făcut în urma unei redistribuiri a sarcinilor ca­re să permită tuturor studenţilor să fie implicaţi în toate etapele proiectului. Scopul participanţilor a fost acela de a crea un pavi-lion ca­re să se adapteze discret, prin transparenţă, fiecărui centru de oraş tra­n­silvănean. Astfel, obiectul rezultat cuprinde 20 de straturi orizontale, distanţate cu ajutorul a 318 distanţieri cu cep. Dacă din depărtare pavili-onul era cvasiireperabil, el confundându-se cu fronturile continue ale străzilor, prezenţa şi detaliile lui deveneau reperabile odată cu scă­de­rea distanţei dintre privitor/ trecător şi o­bi­ect. Fiind amplasat în zone cu trafic pietonal, acesta invita la a fi traversat prin porozitatea lui şi oferea posibilitatea unei pauze din coti­dian, sub protecţia capacului, pentru a lectura informaţiile despre BATRA. Deşi eterogenitatea echipelor de studenţi a implicat tratarea obiectului în manieră „clasică”, pro­iectul a avut totuşi ambiţia de a folosi procesul “file-to-factory”: o rigoare a modelului digital care să eli­mi­ne greşeala umană la întocmirea catalogului de piese (cele 60 de plăci diferite care compun cele 20 de straturi, câte trei plăci pentru ba­ză şi capac şi cei 318 distanţieri cu cep) trimi­se la tăiat spre maşina cu comandă numerică. Acest proces a permis asamblarea obiectului în circa 14 ore cu o dezasamblare posibilă în doar trei ore. Pentru transport şi manevrabilitate piesele au fost optimizate pentru a se încadra în dimensiunea maximă a unei plăci de OSB: 2 500 x 1 250 mm. Obiectul a fost reciclat post-eveniment de către echipa „La terenuri – Spaţiu comun în Mănăştur”. Pentru realizarea proiectului s-au folosit: un CNC, un ploter cu cerneală pe bază de eco solvenţi, două schele metalice S200, un motofierăstrău, două maşini de găurit, două maşini de înşurubat, un fierăstrău unghiular, un fierăstrău vertical, un prelungitor, două boloboace, patru ciocane şi trei rulete.