ZAZ / ANARHIVA Controverse urbanistice în Zürich

În Zürich, Elveția s-a deschis de curând sub egida mai multor asociații ale arhitecților locali, inclusiv a facultății de arhitectură o instituție numită ”Zentrum Architektur Zürich (ZAZ)”. Este vorba de un proiect pilot de trei ani care oferă specialiștilor și publicului o platformă de informare, experimentare și dezbatere cu privire la diverse aspecte ale urbanizării.
Proiectul este organizat ca o fundație și susținut în principal de departamentul pentru cultură al primăriei orașului.
Pornind de la abordări abstracte sociale și filozofice cu privire la rolul pe care îl joacă orașul și arhitectura în viața locuitorilor ZAZ organizează cu regularitate expoziții, întâlniri, discuții interdisciplinare și comparative, vizionări de filme, concerte și performanțe artistice inclusiv tururi ghidate pe teme concret determinate. De asemenea, ZAZ închiriază spațiile sale pentru seminare, ateliere, dezbateri, expoziții și alte evenimente.
0
Centrul ZAZ este găzduit într-una dintre cele mai reprezentative clădiri ale orașului – „Villa Bellrive” – construită ca locuință în 1931 în stil neoclasic. Casa a servit din 1968 până în 2016 ca muzeu de design și artă aplicată.
Pentru o adapta scopurilor ZAZ clădirea și grădina au fost renovate cu prudență pentru a li se păstra caracterul conform cerințelor impuse de protecția patrimoniului.
Vila este situată în imediata apropiere a lacului Zürich lângă parcul-promenadă construit cu peste 130 de ani în urmă. Nu departe se află Pavilionul Le Corbusier, Atelierul sculptorului Herman Haller și Villa Egli care în ansamblu constituie un circuit muzeal turistic demn de interes.

După expoziția de inaugurare dedicată exclusiv Villei Bellrive a urmat o a doua cu tema: buncărele din și împrejurul Zürich-ului. În prezent, ZAZ se concentrează asupra orașului cu diversele sale faze de transformare în trecut, prezent și viitor în expoziția intitulată ”La Zürich. Controversele orașului”.

6

Planuri, schițe, broșuri, afișe, machete, fotografii, extrase din presă, diagrame, chiar și foi de inventar se află distribuite pe teme în întregul edificiu și constituie ceea ce curatorii au numit ”o anarchivă”: documente de arhivă cărora li s-a conferit o nouă ordine.
Accesul în clădire se face pe o instalație artistică în aer liber, constituită dintr-un un podium de lemn pe care se desfășoară o imensă hartă a lacului Zürich.

4

”Lacul” se întinde pe o lungime de aproximativ 40 de kilometri înafara orașului și constituie o temă principală a expoziției pentru că el joacă un rol central în viața de zi cu zi a locuitorilor din oraș și împrejurimi. Între 1882 și 1887 o suprafață de 216 000 de metri pătrați a fost sustrasă lacului, acoperită cu pământ și transformată în parc. Această lucrare gigantică a creat și posibilitatea construirii unei linii ferate pe întreaga lungime a lacului. Atât parcul cât și calea ferată au avut un impact extraordinar asupra calității vieții locuitorilor din oraș și zonele limitrofe.
O altă temă intitulată ”Modernul eșuat” tratează faptul că după cel de al doilea război mondial dezvoltarea citadină s-a concentrat mai puțin pe înnoirea edilitară și mai mult pe extinderea rețelei de transport în interior și la nivel regional. Sunt incluse aici și proiecte care au preocupat viața publică la un moment dat, dar în cele din urmă nu au fost puse în aplicare. Printre acestea se numără: construcția unui metrou, a unei artere de traversare, sau a unei șosele de circumvolunțiune a centrului orașului.

Expozția ”La Zürich. Controversele orașului” durează până la sfârșitul lunii august 2019.

În această perioadă ZAZ organizează numeroase manifestări cum ar fi: discuții publice privind transportul sau renovarea anumitor cartiere, excursii ghidate cu tramvaiul sau cu barca, dezbateri cu privire la cartierele nou construite, rolul grădinilor și analiza densității urbane, modificarea marginilor orașului, confruntarea dintre elementul privat, individual și spațiile publice în petrecerea timpului liber, examinarea comparativă cu specialiști din Berlin și Barcelona a fenomenului de gentrificare.