A ≤ 40: STUDIO 1408

Diana și Lucian Bugnariu, fondatorii biroului de arhitectură Studio 1408.
Diana și Lucian Bugnariu, fondatorii biroului de arhitectură Studio 1408.

Susţinem şi promovăm iniţiativele de calitate şi arhitectura de valoare,  cu atât mai mult atunci când acestea vin din partea arhitecţilor tineri, cei care, împreună, pot produce o schimbare, cel puţin, de atitudine. Birourile selectate în rubrica A ≤ 40 au în comun nu numai vârsta asociaţilor/fondatorilor (sub 40 de ani), ci şi preocuparea pentru aspecte problematice ale arhitecturii actuale,  în acord cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţional. Numărul 196 al igloo îi are ca invitați pe arhitecții Diana și Lucian Bugnariu, fondatorii biroului de arhitectură Studio 1408.

Ce înseamnă STUDIO 1408? Ce doriți să schimbați arhitectural în România sau în atitudinea față de acest domeniu?
D.B.: STUDIO 1408 înseamnă preocupare pentru calitatea spațiilor și experiențele oferite utilizatorilor acestor spații. Preocupare pentru relația cu contextul: țesutul construit, peisajul, comunitatea în care construim. Preocupare pentru problemele actuale ale societății prin principii sustenabile și arhitectură responsabilă.

Când a luat naștere biroul vostru? Cum a crescut?
L.B.: Am format STUDIO 1408 în 2010, iar primii ani i-am petrecut lucrând în mare parte la proiecte de design interior. Am înțeles în această perioadă importanța spațiilor practice, logice și frumoase în experiența locuirii, iar acest lucru a reprezentat un adevărat avantaj pentru dezvoltarea noastră. Biroul a crescut în mod organic, prin recomandări sau clienți care se întorc cu noi proiecte. În prezent, echipa noastră este formată din 6 persoane, suntem un birou mic, cu atmosferă de familie. Dimensiunea redusă face parte din strategia noastră pe termen lung, pentru că ne dorim să fim implicați 100% în toate proiectele pe care le acceptăm.

 

Ce aduce bun și ce vă nemulţumeşte la faptul că lucrați în București?
D.B.: Calitatea vieții în București a suferit mult în ultimii ani din cauze precum creșterea necontrolată a densității, construcții care agresează țesutul urban existent, PUZ-uri care favorizează câștiguri rapide în detrimentul valorii crescute, poluarea masivă a aerului. Impactul nostru individual asupra acestor probleme este foarte redus. Pentru a contribui la o schimbare semnificativă, este nevoie să acționăm la nivel colectiv, este nevoie de un ghid de regenerare urbană sustenabilă, asumat de colegii noștri arhitecți, de investitori și instituții.

Suntem implicați în proiecte sustenabile și inovatoare de dezvoltare a unor zone suburbane, unde viziunea și responsabilitatea investitorilor permit ca aceste probleme să fie cu totul evitate, iar comunitatea, accesibilitatea, natura sunt actori principali. Deși acest tip de dezvoltări sunt excepții momentan, ele vor avea un impact puternic asupra standardului pentru construcții în viitor.

Cum ați defini acum, în 2020, STUDIO 1408? (Către ce tip de arhitectură vă îndreptaţi?)
D.B.: 2020 este anul redefinirii. Ne reevaluăm complet prioritățile și acțiunile. Ne propunem să ne implicăm activ în rezolvarea aspectelor care afectează calitatea vieții. Cu siguranță ne concentrăm pe arhitectură sustenabilă și responsabilă.

 

Numiţi un element nelipsit în gândirea voastră şi explicaţi coprezenţa sa în demersul de proiectare.
L.B.: Unul dintre principiile care se regăsește tot timpul în demersul nostru de proiectare este „funcțiunea urmată de formă”. Începem fiecare proiect, indiferent de scara lui, prin a stabili care sunt relațiile ideale între funcțiuni, relațiile ideale între spații și context. Un spațiu bine gândit generează întotdeauna o estetică coerentă.

D.B.: În contextul în care comunitățile contemporane sunt tot mai alienate, ne place să integrăm în proiectele noastre de arhitectură elemente de care beneficiază locuitorii din zonă. Printre soluțiile pe care le folosim cu scopul de avea un impact pozitiv asupra comunității: fațadele deschise, care permit comunicarea între exterior și interior, oferă trecătorilor sentimentul de siguranță și apartenență, împrejmuirile cât mai transparente și prietenoase ale spațiilor verzi către stradă contribuie la starea de bine prin accesul vizual la natură, elemente de mobilier, inspirate din arhitectura vernaculară (banca din fața casei) încurajează trecătorii la conectare și comunicare.

Un model? Ce admirați? Către ce tindeți?
L.B.: Ne inspiră în mod deosebit arhitectura contemporană din Belgia, prin arhitecții Vincent van Duysen, Glenn Sestig, Nicolas Schuybroek. Proiectele lor sunt exemple deosebite de arhitectură integrată în context, cu forme simple și materiale naturale care își păstrează valoarea în timp.

Interviu publicat în igloo #196_iunie-iulie 2020

Igloo 196_Arhitectura Verde