fbpx

Anhelina L. Starkova despre organizația Casa Pentru Oraşele Ucrainene şi noţiunea de arhitectură defensivă

Unbreakable Ukraine, Albina Kolesnichenko

TEXT ȘI FOTO: Anhelina L. Starkova

Arhitectura creează pace şi, când arhitectura este atacată de focul devastator al războiului, aceasta se prăbușește, asemenea păcii, în inimile oamenilor. Războiul din Ucraina a luat mii de vieți, dar de ce ar trebui ca forțele distructive ale războiului să își schimbe direcția dacă nu pentru a căuta pacea permanentă? Arhitecta ucraineană Anhelina L. Starkova este una dintre vocile care discută despre pierderile din război, fiind fondatoarea Casei Pentru Oraşele Ucrainene, un loc de unde reconstrucția şi apărarea vor facilita drumul către viitorul arhitecturii din Ucraina.

Un portret al oraşului pierdut: conflictele lumii. Fenomenul războiului – războiul pentru teritoriu, războiul social sau războiul biologic – reprezintă o criză evoluţionară ce structurează şi restructurează lumea, cu influenţe puternice şi palpabile asupra resurselor, climei şi, implicit, a realităţilor urbane. Cel de-al Doilea Război Mondial a adus schimbări permanente şi profunde la nivelul percepției relațiilor ecologice şi politice, care, ulterior, au constituit formule de raportare în cea de-a doua jumătate a secolului 20. Situaţia mondială din perioada postbelică a generat un tip de discurs arhitectural fără precedent și a presupus o schimbare fundamentală în percepția materialității, a sistemelor urbane şi, în consecinţă, a rolului şi responsabilității arhitecturii. Trauma postbelică a condus către o situație politică nesigură și instabilă, unde clasicele concepte fundamentale legate de grija gestionării resurselor naturale au fost înlocuite de imaginile înspăimântătoare ale unei societăți cu o mare putere distructivă și ale unei naturi neîmblânzite. Inevitabil, ne-am regăsit într-un nou stadiu radical, într-o criză ce ne-a reînviat frica latentă, cu rădăcini în secolul 20 – Războiul Ruso-Ucrainean.

 

Această bătălie cu trecutul, care a luat forma unui genocid paranoic al culturii şi oamenilor, nu constă numai în masacrele înfăptuite de forţele armate, dar, poate mai important, reprezintă un conflict dintre ordinea veche şi cea nouă. Suntem martori la războiul dintre acţiunile etice şi forţa spirituală a tinereţii şi captivitatea la care ne-a supus vechiul regim. Acest „conflict circular” care se desfăşoară sub ochii noştri va influenţa puternic mediul urban în viitorul cel mai apropiat, iar făurirea productivă şi pozitivă a viitorului va depinde de capacitatea noastră de a înţelege profunzimile situaţiei şi de a-i răspunde nu numai cu forţa potenţialului imaginaţiei noastre, dar şi, mai important, cu experienţă şi disciplină arhitecturală. Este şansa noastră de a închide capitolul războiului şi de a construi, pe locul oraşelor distruse, nu numai o lume nouă şi mai verde, dar şi una cu care ar ilustra, din punct de vedere arhitectural, idealul frumos către care tindem cu toţii.

Material Depository for Architecture Arts_Passage
Arhitectura păcii şi noţiunea de arhitectură defensivă. Arhitectura este un act al păcii, iar sensul construirii şi reconstruirii aspiraţiilor noastre umane constă în arta de a clădi la propriu, în arhitectură. Posibilitatea unei culturi de a construi arhitectură reflectă intenţia evoluţionară instinctivă de a apăra, dezvolta şi redefini. Scopul fundamental al construirii unei clădiri este de a oferi siguranţă ocupanţilor acestora. Siguranţa fizică, siguranţa emoţională şi siguranţa cognitivă joacă rolul principal în înţelegerea fundamentului arhitecturii. Prin urmare, arhitectura trebuie să fie defensivă. Astăzi, ne aflăm sub amenințarea unui război distrugător.

Războiul pentru teritoriul Ucrainei a cauzat colapsul în masă al oraşelor din această ţară: Mariupol, Kharkiv, Kyiv, Odesa şi multe altele au fost distruse nu numai de armele de atac terestre şi aeriene, dar şi de propria lor fragilitate în faţa războiului. Dificultatea de a împăca nevoia noastră primordială de apărare cu istoria arhitecturii şi a peisajelor urbane, în ciuda, sau tocmai din cauza frumuseţii şi suficienţei lor inerente, a devenit, astăzi, foarte clară. Încrezându-ne pe deplin în tehnologia modernă, în progresul rapid şi în exigenţele unui stil de viaţă hedonist la nivel global, am devenit o ameninţare pentru noi înşine şi pentru oraşele noastre. Astăzi, proiectarea superficială şi elementară a clădirilor şi peisajelor urbane rămâne descoperită în faţa ideii de planificare auto-generativă şi, în consecinţă, arhitectura şi-a pierdut credibilitatea ca garant al vieţii. Noţiunea de arhitectură defensivă caută să stimuleze noile dimensiuni ale concepţiei asupra arhitecturii, unde toate manifestările siguranţei reprezintă o garanţie a arhitecturii înseşi.

Casa Pentru Oraşele Ucrainene ca motor al schimbării şi garanţie a vieţii sociale. Cazul Ucrainei va schimba paradigme ale arhitecturii contemporane. Atât din punct de vedere ideologic, cât şi economic, situația curentă poate restructura nu numai Ucraina, ci şi ţările est-europene. Ucraina poate fi nu numai noul promotor al vestului global, ci şi una dintre ţările care vor promova noi direcții. În acest scenariu, Ucraina se va confrunta cu altă provocare. Ce trebuie făcut pentru a reabilita orașele ucrainene şi ce forţe ar putea lucra în favoarea acestei reabilitări? Practica arhitecturală, atunci când se confruntă cu o criză globală, ar trebui să tragă concluzii din lunga istorie a proiectării, a locurilor create după război sau care neagă ideea de război, a locurilor create pentru vindecare sau plăcere, şi a spaţiilor ce reprezintă încercări de a perfecţiona oraşele. Guvernele, profesioniştii din domeniu şi activiştii sociali vor avea nevoie de un spaţiu unde să poată soluționa şi crea.

Arhitecta Anhelina Starkova a înfiinţat Casa Pentru Oraşele Ucrainene ca un loc pentru următoarea etapă din evoluţia arhitecturii din Ucraina. Proiectul a fost conceput sub egida iniţiativei WSCF Smart City şi îşi va deschide porţile la Londra, ca o platformă receptivă şi un loc unde profesioniștii din întreaga lume care îşi doresc să construiască un viitor mai bun pentru Europa de Est să se poată întâlni şi să poată crea; un loc unde fiecare dintre ei își va regăsi sentimentul de acasă. Centrul nu va sponsoriza numai laboratoare pentru iniţiative arhitecturale sau de infrastructură, dedicate cercetării în profunzime pentru viitoarea generaţie de apărători ai arhitecturii, ci va favoriza și toate sectoarele de înaltă prioritate din economia Ucrainei, devenind astfel un generator de investiţii şi schimbare pozitivă. Clădirea va fi concepută ca un exemplu de arhitectură contemporană la cel mai înalt nivel, o clădire etalon ce exprimă nu numai spiritul arhitecturii vremurilor noastre, ci şi geniul puternic al Ucrainei; o clădire ce simbolizează valorile umane şi răspândirea lor în întreaga lume. Prin urmare, Casa Pentru Oraşele Ucrainene va fi construită pentru a fi un catalizator fără precedent pentru reconstruirea peste ruine în întreaga lume.

Anhelina L. Starkova este arhitect şi inginer, expert în aplicații arhitecturale la scară mare şi absolventă a unui Masterat în Arhitectură şi Teoria Arhitecturii. Interesele sale ca profesor şi cercetător includ noi metode formale în arhitectură şi design, percepţia spaţială şi analiza arhitecturii prin perspectiva teoriei contemporane. De-a lungul carierei sale, a colaborat cu arhitecţi recunoscuţi la nivel mondial şi cu autorităţi locale. Împreună cu Valerio Olgiati, este autorul şi editorul colecţiei ”Non-Referential Architecture”. Proiectele sale au apărut în numeroase publicaţii şi au fost prezentate în cadrul unor expoziţii colective la Momus, MAO şi BDA (Bund Deutscher Architekten) în Berlin, Germania.

&nbsp

Articol publicat în Dosarul din igloo #208 / Ucraina / iunie-iulie 2022

 

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0