ARTISTI IN INDUSTRIE. DESIGNERS.

“Artişti în industrie” este o platformă dedicată criticii şi cercetării în design iniţiată de Asociaţia 2580 cu suportul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Proiectul, demarat în 2011, odată cu realizarea primei arhive on-line dedicate designului textil modern din România, caută să suplinească lipsa unor instituţii în România care să prezinte şi să pună în valoare designul şi artele decorative, dincolo de un interes pur etnografic. În acelaşi cadru a fost organizată în 2012 conferinţa internaţională „Artişti în industrie. Rolul designului în era digitală” conferinţă care a căutat să răspundă întrebărilor pe care le ridică statutul designului contemporan în contextul globalizării şi al economiei digitale. În 2013 vă invităm să luaţi parte la două mese rotunde care vor pune în discuţie noţiunea de proiect în design din două perspective: prima vizează relaţia dintre design şi educaţie în design şi cea de a doua vizează relaţia dintre design şi antreprenoriat.

Fără nici o îndoială există o relaţie strânsă între design şi forma vizuală. Asistăm însă astăzi la extinderea noţiunii de design. Designul nu se mai referă doar la conceperea formală a obiectelor produse industrial, ci acoperă un set întreg de activităţi, dacă e să luăm în considerare că designul integrează aspecte ştiintifice, tehnologice, culturale şi politice. Pe de altă parte designul nu vizează doar producţia de obiecte, ci încadrează situaţii ale vieţii noatre comunitare îşi extinde înţelesul pentru a încadra aspecte ce ar putea fi definite ca situaţii. În acest sens suntem aproape de definiţia oferită cândva de Laszlo-Moholy Nagy în cartea sa „Vision in Motion”, „designul nu este o profesie ci o atitudine”.

Designul trebuie înţeles astăzi ca o formă de mediere între tehnologie şi mediul înconjurător, între specialişti şi societate. Este marca unei forme active de explorare şi modelizare participativă a mediului şi, în cele din urmă, a noi înşine. A forma (sau a da forma), la fel ca a desena (sau a concepe design-ul) echivalează cu exprimarea unei viziuni despre prezent şi viitor, cu negocierea diferitelor componente care ar trebui luate în considerare. Designul înseamnă conceperea şi dezvoltarea de artefacte acordând atenţie formei lor viitoare, funcţiei lor, condiţiilor de producţie, modalităţilor de utilizare şi consum. Din această cauza designul se dovedeşte a fi o formă de manifestare politică, iar legitimitatea demersurilor designului nu poate fi abordată decât dintr-un punct de vedere critic.

DESCRIEREA MESELOR ROTUNDE

1. Design şi educaţie în design (13 Noiembrie 2013, ora 16)

Curicula universară românească (şi în general cea est-europeană) în artă şi design se bazează pe moştenirea preocupărilor pedagogice ale Şcolilor Bauhaus şi VHUTEMAS. Nu doar că educaţia în design s-a centrat pe formarea vizuală şi formală, dar preocuparea centrală a fost asimilarea cunoştiilelor artizanale ca punct de plecare pentru o practica în design. Dacă dezbaterile Şcolii de la Bauhaus aveau loc în contextul preocupărilor legate de rolul artiştilor în industrie, în ultima decadă a secolului XX, am asistat la importante schimbări politice şi sociale atât la nivel local şi global, cât şi la mutaţii tehnologice şi economice. În pofida tuturor acestor lucruri, au existat puţine tentative de chestionare a fundamentelor educaţiei în design. Considerând că o asemenea evaluare este absolut necesară, această masă rotundă va pune în dezbatere curicula universitară din România şi va lua în considerare actuala stare de lucruri în educaţia în design din lume.

Întrebările ce vor fi abordate:

• Mai putem vorbi astăzi de o legitimitate a programelor pedagogice ale Bauhaus şi VHUTEMAS?
• Care sunt obiecţiile majore care se pot aduce acestor modele?
• Care ar trebui să fie proiectul educaţiei în design astăzi?
• Ce metode pedagogice ar trebui folosite?
• Ce fel de relaţie ar trebui să se stabilească între educaţia în design şi sfera producţiei şi consumului?

2. Design şi antreprenoriat (14 Noiembrie 2013, ora 16)

Definit ca o “activitate de rezolvare a problemelor, capabilă de a formula în termeni fizici soluţii problemelor întâlnite în mediile naturale şi socio-culturale”, designul este disciplina care aduce schimbări majore societăţii noastre. Designul pare să fie astăzi, fie şi doar la nivel declarativ, noul “tărâm promis” în prezentul context economic măcinat de criză. Acceleratoare de design, încurajarea creativităţii şi iniţiativele coordonate de design sunt din ce în ce mai prezente în agendele politice.

Întrebările ce vor fi abordate:

• Avem nevoie de mai mult design? Sau avem nevoie de mai multă productivitate?
• Poate un model coordonat de design să aducă o schimbare în societate?
• Poate designul să ia locul politicilor economice?
• Care sunt responsabilităţile designerilor în acest caz?
• Care sunt instrumentele de care dispune un designer?

INVITAŢI

Corina Andor(Pro-decan, Universitatea Oradea, RO)

Ioana Sanda Avram(Lector, Departamentul de Modă, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, RO)

Alec Bălăşescu(Antropolog, Director adjunct al Institutului Cultural Român Istanbul, RO)

Katharina Bredies (Cercetător, Universitatea de Arte – Design Research Lab, Berlin, DE)

Emilian Dan Cartis(Designer, Humanscale New York, USA)

Cristian Cheşuţ (Decan, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Universitatea de Artă şi Design Cluj, RO)

Mirela Duculescu(Lector, Universitatea de Architectură şi Urbanism „Ion Mincu“, Bucureşti, RO)

Tincuţa Heinzel (Preşedinte, Asociaţia 2580 şi cercetător, Universitatea de Arte, Berlin, RO/DE)

Ina Leonte (Arhitect, ZEST Collective şi doctorand, Universitatea de Architectură şi Urbanism „Ion Mincu“, Bucureşti, RO)

Zilvinas Lilas (Profesor, KHM – Şcoala Superioară de Arte Media Köln, profesor invitat Universitatea Kaunas, membru fondator, Paidia Institute,Köln, DE/LT)

Marius Marcu-Lăpădat (Decan, Facultatea de Design de Interior, Universitatea de Architectură şi Urbanism „Ion Mincu“, Bucureşti, RO)

Timotei Nădăşan(Graphic designer, fondator şi preşedinte al IDEA Artă + Societate şi al Editurii Idea, Cluj, RO)

Ciprian George Mihnea(Lector, Universitatea de Artă şi Design Cluj, RO)

Eugen Pănescu (Arhitect şi urbanist, director Planwerk Cluj, RO